Unsprezece ani Moldova a așteptat ziua în care va afla misterul dispariției lui Vlad Cubreacov în anul 2002. În acest timp, fel de fel de procurori i-au dus cu zăhărelul pe moldoveni că în curând dosarul va fi finisat și adevărul va ieși la iveală. Dar, ca de obicei în RM, oamenii au fost mințiți. Speranțele li s-au stins pe 12 iulie 2013, când Procuratura Chișinău a clasat cauza Cubreacov. În ultimii ani, TIMPUL a reușit să discute cu membri ai grupului de urmărire penală care a lucrat la acest caz, dar și să obțină materiale ale dosarului, pe care până acum nu le-am făcut publice la solicitarea surselor noastre. Studiate atent, acestea seamănă mai mult cu o poveste despre niște anchetatori nevoiți să ascundă un joc politic murdar, decât cu un proces penal. Astăzi, când cauzei i s-a pus cruce, moldovenii au dreptul să afle ce conțin cele 12 volume ale dosarului, chiar dacă acest adevăr poate provoca regrete, conflicte, dar și lacrimi din unii ochi…
Așa începea povestea relatată în acea dimineață în fața poliției de către Natalia Cubreacova (cu acest nume figura în materialele dosarului). Ea credea că dispariţia lui Vlad putea fi cauzată de disensiuni între Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) şi conducerea ţării.
De fapt, poliția a fost anunțată nu de Natalia, ci de Mihai Roșcovan, consilier municipal PPCD, la indicațiile lui Roșca. Și dacă, de obicei, când dispare un om, poliția mai așteaptă câteva zile, de data aceasta Procuratura Chișinău a intentat cât ai zice pește un dosar penal. Și nu pe faptul dispariției, ci pe fapt de omor, în baza art. 89 al Codului Penal, deși nu s-a depistat nicio urmă de sânge sau violență. A fost format un grup de anchetă, condus de procurorul Corneliu Bratunov, apoi - un grup mixt cu participarea MAI și SIS. Primele patru versiuni ale anchetei au fost:
- Dispariție înscenată de șefii PPCD în scopul destabilizării situaţiei social-politice din RM în ajunul Marii Adunări Naţionale (MAN), pregătită de acest partid pentru 31 martie 2002;
- Legată de serviciile speciale ale Transnistriei, Găgăuziei şi României;
- Legată de activitatea economică şi financiară a PPCD şi relaţiile dintre liderii partidului;
- Omor în urma unui atac tâlhăresc.
Munca efectuată în primele luni de către acest grup a fost titanică, ceea ce arată că inițial anchetatorii credeau sincer în povestea Cubreacov.
Iurie Roșca și Ștefan Secăreanu
Șoferul lui Roșca, Dinu Jidraș, cel care l-a dus pe Cubreacov cu mașina acasă, relata că pe la ora 21.30 a dus-o acasă pe Vrăjmașu și peste jumătate de oră a revenit la partid. Privea televizorul, când Cubreacov l-a rugat să-l ducă acasă (ulterior, avea să declare că el i-a propus lui Cubreacov să-l ducă acasă, iar Burcă spunea că Roşca i-a zis lui Vlad să plece cu Jidraș). Au mers pe străzile: Iorga, Kogălniceanu, Pușkin și Fantalului, până la Renașterii (actuala str. Grigore Vieru), unde, în blocul nr. 19, trăia Cubreacov. Acesta i-a spus să nu intre în curte, ci să-l lase la stradă, căci Roșca putea să aibă nevoie de mașină. Vlad urma să treacă printre blocuri, unde era întuneric. Șoferul s-a întors la PPCD după Roșca, l-a dus și pe el acasă, iar despre „furtul omului” a aflat a doua zi.
La 23 martie, poliţia din Cahul anunța că tatăl lui Vlad, Constantin Cubreacov, are ochii înlăcrimaţi, iar bunica sa plânge încontinuu. Igor Munteanu, actualul ambasador al RM în SUA, care este finul lui Cubreacov, spunea că nu l-a văzut pe nașul de vreo jumătate de an.
Igor Munteanu
Cercetările s-au extins în toată țara, în cer și pe pământ. Au fost examinate din helicopter iazurile Ghidighici şi Dănceni, iar la sol a fost controlat pârâul Ișnovăț. Verificarea subsolurilor și acoperișurilor a continuat la Botanica, în zona unde a copilărit și apoi ar fi avut două apartamente Iurie Roșca. Astfel, au fost examinate peste 100 de blocuri de pe străzile Pandurilor, Titulescu, Decebal, Muncești, Dacia, Cuza-Vodă, Sarmizegetusa, Zelinski, Trandafirilor ș.a. În Orhei și Strășeni, au fost controlate fântâni, păduri, câmpii, râpe, apeducte, trecători subterane. 25 de polițiști au irosit o zi pe șantierele uzinei de computere. De la serviciile de taxi au fost solicitate informații despre clienții din seara de 21 martie. Medicii de la Salvare au fost întrebați despre pacienții din acea noapte, iar colaboratorii Poliției Rutiere – despre mașinile pe care le-au oprit atunci. Au fost ridicate registrele de trecere a automobilelor pe timp de noapte în Chișinău și registrul autocarelor care au trecut peste Nistru. Au fost sesizate toate punctele de trecere ale frontierei de stat și 178 de reprezentanțe ale Interpolului.
Rudele lui Vlad din localitatea sa de baștină, Crihana Veche, r-nul Cahul, erau convinse că el nu se ascunde în sat. Un chișinăuian a anunțat poliția că un om foarte beat striga într-un magazin că el l-a furat pe Cubreacov...
Aici intervine prima mare enigmă a dosarului – imaginile de pe aceste pelicule și actele privind examinarea lor lipsesc cu desăvârșire din materialele cauzei. Sursele noastre din grupul de anchetă susțin că acestea au fost nimicite, căci în ele se observau siluetele sau mașina unor angajați ai serviciilor secrete ale RM. Potrivit acelorași surse, Roșca, Secăreanu și Cubreacov, fiind pe atunci subiecții unul dosar penal de faptul dezordinilor în masă, erau filați de SIS și „răpirea” lui Vlad fără știrea serviciilor speciale ar fi fost imposibilă. Corneliu Bratunov a declarat pentru TIMPUL că nu știe despre dispariția acestor probe.
Iurie Colesnic
Primii suspecți au fost doi tineri, Dorian Popa și Eugen Gusev, care cu o lună până la dispariție au fotografiat dintr-un BMW clădirea fostului Cinematograf „Moscova”. Potrivit paznicilor de aici, mașina ar fi trecut și prin spatele blocului 19. Proprietarul acesteia s-a dovedit a fi Dorian Popa, născut în s. Pârâta, Dubăsari, manager la o agenție de publicitate. Fiind audiați, cei doi au spus că se aflau cu alte treburi pe acolo, dar s-au oprit, pentru că Gusev, de profesie designer, trebuia să fotografieze clădirea, având o comandă de a proiecta fațada acesteia.
De unde femeia putea fi atât de sigură? Să fi știut ea unde i se află omul? Peste două zile, s-a întâmplat ceea ce ne face să credem că anume așa putea să fie. Astfel, la 28 martie, aproape de miezul nopții, ea a anunțat că a fost sunată de un bărbat din Tiraspol, care s-a prezentat Oleg. Acela i-ar fi spus că, dacă vrea să știe unde e Vlad, să vină în dimineața următoare la Aeroportul Chișinău cu 250 mii USD. A doua zi, potrivit anchetatorilor, poliția și procurorii erau în picioare, când pe neașteptate au primit comandă că la aeroport se vor deplasa doar subdiviziunile specializate ale SIS.
Firește că Oleg nu a venit. Ulterior, s-a constatat că el a sunat de la un taxofon, cu o cartelă pe care a folosit-o numai o dată. SIS anunța că a solicitat concursul serviciilor speciale de peste Nistru pentru a-l depista pe Oleg, dar a primit refuz.
Stenograma convorbirii Nataliei cu Tiraspolul demonstrează că, probabil, și ea încercase să profite din acea operațiune. De aici se vede că, realmente, Oleg nu i-a cerut 250 de mii, ci 200 mii USD. În continuare, referindu-se la acești bani, Natalia întotdeauna vehicula cu suma majorată, iar procurorii – cu cea reală.
O altă enigmă este lipsa acestei convorbiri din materialele cauzei. La încercările procurorilor de a o obține, SIS le-a răspuns că este imposibil din motive tehnice, deoarece „materialele secrete audio sunt nimicite în termeni stabiliți”. Bine, dacă dosarul era de o importanță internațională, în el fiind antrenate servicii polițienești din toată lumea, nu putea SIS să facă o excepție? Sau discuția nu coincidea cu stenograma și de aia a fost nimicită? De fapt, se pare că sunetul de la Tiraspol a fost efectuat doar pentru a conduce ancheta pe o pistă falsă, creând impresia că Vlad se află peste Nistru. Și scopul a fost atins. Până la finele lui 2002, anchetatorii au pierdut timpul cu identificarea și audierea șoferilor mașinilor parcate la Aeroport în dimineața de 29 martie. Și n-au descoperit nimic.
Faptul că operațiunea Tiraspol a fost o tragicomedie este confirmat de însuși Cubreacov în 2009. Întrebat de procurori ce știe despre telefonul lui Oleg, el a spus că nu a discutat niciodată cu soţia acest aspect, care îi este cunoscut numai din presă…
În aceleași zile, Iurie Roșca a depus alte mărturii în fața anchetatorilor. El spunea deja că Adriana Vrăjmașu a plecat prima și la urmă a rămas doar el cu Vlad. Prima dată zicea că a stat la PPCD până la ora 23.00, acum – că la acea oră era acasă. Atunci spunea că Vlad era amenințat la telefon, acum - că acesta nu i-a vorbit niciodată despre amenințări. Deși declara că „autorii crimei” puteau fi biserica rusă, comuniştii sau Transnistria, Roșca își vărsa tot amarul pe senatorul român Ilie Ilașcu. Povestea că acesta, aflându-se în detenție la Tiraspol, i-a propus să-i organizeze evadarea prin luare de ostatici sau prin atacarea preşedinţiei. Și că, la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, un român din SUA, Nicolae Popa, l-a rugat pe ÎPS Petru al Basarabiei să medieze cu Ilaşcu împăcarea cu Roșca. Atunci senatorul ar fi scos pistolul, zicând: „Numai asta îl iartă!”. Întrebat despre relațiile lui Ilașcu la Chișinău, Roșca a numit două jurnaliste: Aneta Grosu şi Alina Radu. El mai spunea că cineva l-a sunat la partid și i-a spus că comunistul Vladimir Ţurcan are legături peste Nistru și știe unde este Vlad.
Amintim că, în 2008, Nicolae Andronic a declarat pentru TIMPUL că liderul PPCD i-a propus să-l ajute pe Ilașcu să fugă din închisoare, dar în asemenea mod, ca acesta să dispară pe drum….
Anchetatorii nu l-au citat pe Vladimir Țurcan. În schimb, s-au arătat interesați de versiunea Ilașcu și au audiat înalte feţe ale Mitropoliei Basarabiei (MB), care, din câte se știe, nu prea ies din cuvântul lui Roșca. ÎPS Petru (în lume Ion Păduraru) a confirmat spusele liderului PPCD, adăugând (de ce?)că în timpul întrevederii sale cu Ilașcu la Bucureşti, acesta se grăbea să se întâlnească cu Grigore Vieru… Și mitropolitul spunea că Vlad a fost amenințat, iar un preot de al său, Ion Caramalau, susținea că „răpitul” şi-a cumpărat pistol, după ce a fost atacat de doi bărbați în 2001. Anchetatorii i-au întrebat apoi și pe Burcă, Neagu și pe alți pepecediști dacă Ilașcu ar putea fi implicat în „furt”. Marea majoritate a răspuns confirmativ. Scopul lui Roșca de a arunca toate relele în spatele lui Ilașcu începea să se contureze tot mai clar.
De cealaltă parte, se observa indiferența liderului PPCD față de îndureratul tată al lui Vlad. Acesta relata procurorilor că a participat la MAN din 31 martie și Roșca s-a apropiat de el tocmai la sfârşitul zilei. „N-am reuşit să-i pun întrebări, nu mi-a spus nimic concret şi a plecat”, spunea Constantin Cubreacov. El mai informa ancheta că, după buletinele de știri de la radio, cineva îl sună şi tace…
La 8 aprilie 2002, poliția a fost anunțată că Vlad a fost văzut între 21 şi 23 martie în s. Păscăuţi, Bălţi, la poarta locotenent-colonelului Victor Morozov. Militarul a declarat că un individ l-a rugat să-l conducă până la vama Costeşti, în schimbul unei remunerări. Acela i-a spus că este urmărit de un automobil și a stat aplecat tot drumul. Dar la vamă s-a răzgândit și s-au întors înapoi. Unii vecini îi spuneau lui Morozov că necunoscutul era deputat. Poliția a constatat că respectivul nu avea nicio legătură cu Vlad și că vroia să vadă dacă la poarta unui datornic de-al său, din apropierea vămii, era parcată o mașină.
Fiind citat la procuratură, nașul lui Roșca, jurnalistul Val Butnaru, declara că finul său este capabil de orice pentru a-și atinge scopurile personale. „Am fost în relaţii bune până în 1998, dar din cauza acţiunilor sale politice, m-am îndepărtat de el”, preciza Butnaru.
Ilie Ilașcu
Singurul om care a refuzat să dea declarații scrise, dar a acceptat să discute cu anchetatorii, este Ilie Ilașcu. În opinia sa, Vlad putea să se afle peste Nistru, dacă nu a apărut după MAN. El dădea asigurări că povestea cu pistolul de la Sinod este o invenție și admitea că liderul PPCD ar avea legături cu structurile criminale. Mai spunea că Roșca își înlătură colegii de la conducerea partidului, dacă îi consideră concurenţi, și că nu e curat la mână. Ar fi însuşit bani ai PPCD, inclusiv donaţii destinate deţinuţilor din Tiraspol.
Istoria povestită de Cubreacov e cunoscută și o vom prezenta pe scurt. Astfel, la 21 martie, în jurul orei 23.00, se apropia de casă, când două persoane l-au atacat, i-au astupat gura, i-au strâns mâinile, i-au pus o armă la tâmplă (mai târziu avea să spună despre un obiect metalic în ceafă), l-au băgat într-o maşină, i-au legat ochii, i-au pus cătuşe și i-au luat telefonul. Au mers vreo două ore cu muzică de Vîsoţki, apoi a fost introdus într-o încăpere, care avea o fereastră cu gratii și unde se afla un lavoar, un taburet și un fotoliu. I-au luat cravata, agenda electronică, cheile și i-au scos centura. L-au păzit trei bărbați în uniformă kaki, doi bruneți și un blond, înarmați cu pistoale și bastoane. A discutat cu ei de trei ori... Pe un brunet îl chema Igor. De două ori a fost și unul mai în vârstă, elegant, cu păr deschis și ochi albaştri. Când el ținea foame, acesta l-a sfătuit să mănânce, spunându-i că va fi eliberat peste trei luni. Toți vorbeau în rusă. L-a întrebat pe Igor unde se află și acela a zis că nu știe. Pe geam vedea un zid de piatră, auzea păsărele şi un zgomot puternic, parcă de motor de avion. La cererea sa, i-au adus Noul Testament în rusă. Mânca dintr-o strachină de aluminiu borş, pireu, caşă rusească drobi 16. I-au dat săpun de rufe, dar nu s-a spălat niciodată. Nu și-a spălat nici ciorapii. Nici nu a încercat să fugă. Pe 24 mai, a fost anunțat că va fi eliberat. A doua zi, i-au legat ochii, l-au urcat într-o mașină și au mers vreo oră. Pe drum, mașina a virat de două ori la stânga. L-au scos și l-au întors cu spatele la maşină, spunându-i: „Încolo e Chişinăul”. A întors capul când mașina s-a depărtat. Era una de tip Salvare și se îndrepta spre niște lumini intense, despre care Vlad avea să spună mai târziu că veneau dinspre punctul de trecere Vadul lui Vodă. Până la Coşniţa, a numărat 17 maşini pe o parte și 10 - pe altă parte a drumului. Văzând indicatoarele spre Pohrebea și cel spre Coșnița, s-a bucurat că erau litere latine. La un moment dat, a văzut la o fereastră oameni. A apărut și un câine, care lătra și care l-a speriat, făcându-l să intre. S-a interesat dacă e în Transnistria. A fost rugat să se prezinte. El i-a întrebat dacă știu cine este Cubreacov și ei au exclamat: „Vă caută toată lumea!”. Erau polițiști în civil, care s-au legitimat și l-au condus la Ustia, unde a vorbit la telefon cu Natalia.
Portretele-robot ale ”răpitorilor”, din descrierile lui Cubreacov (FLUX, 2003)
Să fim atenţi la declaraţiile poliţistului Petru Guzun de la postul din Coşniţa, pe care nu se știe de ce ancheta le-a ignorat. El spunea că se afla la masă, cu faţa spre geam, și că l-a văzut pe Cubreacov venind nu dinspre Transnistria, ci dinspre Chişinău. Și când polițiștii l-au întrebat pe unde a fost, apărutul a spus că nu știe. Un alt polițist, Alexei Belicov, menționa că Vlad arăta neliniștit, când se apropia…
Aici nu putem trece peste întrebarea: de ce Cubreacov n-ar fi intrat, dacă câinele n-ar fi lătrat? Sau trebuia să ajungă mai aproape de Nistru? Cel puțin, declarațiile sale precum că acolo se vorbea numai rusește, că Noul Testament era în rusă și că îl hrăneau cu drobi 16 par a fi născocite special pentru a crea impresia că s-ar fi aflat în Tiraspol.
Cu ce scop un om poate să nu se spele 60 de zile? Murdăria trupului nu poate fi un semn de protest, ci mai degrabă - o încercare de victimizare sau, în cazul nostru, de manipulare a opiniei publice. Deși e foarte posibil că, de fapt, Vlad şi-a făcut igiena. Doar Bratunov nu spune că de la el puțea îngrozitor, ci că mirosea ca de la un om care s-a aflat într-o încăpere neaerisită. În acest sens, trezeşte suspiciuni examinarea corporală a sa din ziua apariţiei, care a stabilit doar că el se afla într-o stare nutriţională normală și nu avea leziuni corporale. Despre gradul de murdărie sau mirosul de sudoare nu se scrie nimic. Nu este indicat nici gradul de uzură și impuritate a hainelor sale.
O altă probă ce lipsește din materialele cauzei este expertiza toxico-narcologică, care urma să constate dacă în sângele şi urina lui Vlad existau substanţe tranchilizante sau droguri. Trezesc mari suspiciuni și cele două cercetări psihiatrice ale comportamentului său la întâlnirea cu rudele și familia. Ambele au fost efectuate de către acelaşi expert, G. Rusu de la MAI, dar au rezultate total opuse. La 12 iulie 2002, Rusu aprecia comportamentul lui Vlad ca „sincer, afectuos, nesimulat, cu un ritm respirator liniștit, un timbru al vocii uniform”, iar la 31 iulie - ca „ireal și simulat, rece și distant, tensionat și lipsit de afecţiune, cu gesticulația forţată și stări clare de nervozitate”. Când discuta cu presa, nota expertul în a doua constatare, Vlad manifesta un comportament de „închidere” de lumea din jur. El repeta mişcări mecanice, cum ar fi netezirea bărbii, care vin în contradicţie cu gesturile de trăire afectivă. De ce era nevoie de două expertize cu rezultate diferite? La această întrebare nimeni nu a putut sau nu a vrut să ne răspundă. Nu ne rămâne decât să presupunem că cele două concluzii puteau fi folosite la liberă alegere, în funcție de atitudinea lui Voronin față de Roșca sau invers…
Nici expertiza traseologică, solicitată pentru a stabili dacă unghiile lui Cubreacov au fost tăiate sau roase, nu a ajuns la vreo concluzie. În schimb, expertiza chimică a unghiilor a depistat pe ele microfibre textile. A fost dispusă și expertiza complexă a hainelor sale, dar Institutul republican de expertize judiciare și criminalistice a invocat faptul că nu are posibilități tehnice pentru aceasta.
Unuia din săteni, Ion Turea, i-a spus că vine de la o mănăstire din România și că a dormit o săptămână într-o colibă pe malul Răutului. Parascovia Rotaru își amintea că pribeagul cunoștea multe despre politică și vorbea de România. „Avea o traistă și un băț, ca la cioban. Văzând copilul meu, a început să plângă. La despărțire mi-a spus: „Săru’ mâna, doamnă!”, relata femeia. La poarta lui Ion Portărescu, individul a bătut la 12 mai 2002 și a cerut de mâncare. Vorbea de bine despre Roșca și dorea să ajungă la Ustia. La despărțire, a lăsat o hârtie cu adresa sa. Mai târziu, Portărescu a aflat că vagabondul a fost reținut de poliția din Criuleni.
Aceștia și alți trebujeneni afirmă că, după ce l-au văzut pe Vlad la TV, l-au recunoscut pe pribeagul din satul lor. „Oamenii din sat mă întrebau dacă mi-am văzut musafirul la televizor”, spunea același Portărescu.
Poliția a examinat coliba din Trebujeni, în care a stat pribeagul. În ea se afla un pat improvizat, pe care erau aruncate haine rupte. Destul de straniu și faptul că anchetatorii nici nu l-au identificat pe „ciobanul” de la Trebujeni, nici nu au trimis la expertiză straiele din colibă. Ei au solicitat doar efectuarea expertizei grafologice a înscrisului de pe foaia lăsată lui Portărescu, pe care erau scrise cu majuscule următoarele nume: Adrian Florin, Aurel Vlaicu, Elisabeta Ioana și Ricardo Roberta și o adresă din Arad. Pentru comparaţie, au fost prezentate agendele lui Cubreacov. Experții au depistat multe diferențe și coincidențe între scrisul celor doi, dar neputând trage o concluzie, au solicitat prezentarea altor modele de scris al lui Vlad. Expertiza repetată a avut același rezultat.
În acest timp, Cubreacov cerea anchetarea lui Voronin, Stepaniuc, Ostapciuc, Dumitru Diacov și Ion Gonța. Au fost citați, însă, numai ultimii doi. Vlad îl credea implicat în „răpire” pe Gonța pentru articolul „Beciul de tortură al lui Iurie Roşca”, în care scria că „Cubreacov nu e nici în România, nici în Transnistria, nici în Rusia, ci într-un sat de lângă Chişinău”. În fața procurorilor, Gonța a explicat că a fost sunat la redacție de un bărbat, care s-a prezentat drept rudă a lui Cubreacov și l-a anunțat că acesta se afla la Durlești. Jurnalistul se îngrijora pentru viaţa sursei sale, care nu l-a mai sunat, dar nici la telefoane nu i-a mai răspuns. La rândul său, Diacov declara că a auzit undeva vorbindu-se că, probabil, se știe unde se află Cubreacov, dar nimic mai mult.
Ion Gonța
Tot în 2002, poliția a cercetat toate clădirile din ţară care aveau ceva în comun cu descrierile lui Cubreacov şi odăile de arest disciplinar ale procuraturii şi unităţilor militare. Efectuarea investigațiilor în regiunea transnistreană a fost imposibilă, deoarece Comisia Unificată de Control a permis doar audierea pacificatorilor. Din depozițiile acestora şi ale inspectorilor fiscali de la trecerile peste Nistru, reiese că microbuzul alb, descris de Vlad, NU a trecut prin punctele de trecere, unde pe timp de noapte sunt înregistrate toate automobilele. De fapt, nici Cubreacov nu a spus că maşinile cu care a fost transportat s-ar fi oprit. Rezultă că el nu a trecut Nistrul.
La următoarea audiere, Vlad presupunea deja că s-a aflat în Grigoriopol. Întrebat despre amenințările anterioare, a repetat după Natalia și Roșca că se simțea filat de diferite mașini. A mai spus că-l sunau diferite persoane, chipurile, în baza anunţurilor din presă. Printre aceștia și un copil de vreo 15 ani, care s-a interesat: „Pocem russificaţia?”.
La finele lui 2002, ancheta verifica trei versiuni noi: răpit în scop de răscumpărare sau din gelozie; răpit pentru a fi schimbat contra activistului găgăuz Ivan Burgudji, care se afla în arest; plecat din ţară fără a anunţa pe nimeni.
Iulia s-a înfățișat la procuratură, după ce soția lui Vlad i-a spus că este „plină de poliţişti în jur” şi poate restitui banii, „recurgând la o minciună”. I-a recomandat să o prevină pe Raisa că o va denunța poliției că ar fi „implicată în cazul soţului, căci poliţia acum ascultă orice versiune”. Natalia zicea că poate să se adreseze și lui Tarlev, care „e de ajuns să sune la procuratură şi o iau de gât mai repede”. În altă zi, ea a amenințat-o pe fiica datornicilor, elevă în clasa a cincea: „Spune-le că pot fi şi eu rea, pot spune că sunt ei implicaţi în răpirea soţului. Şi o vor aresta pe mama ta, dacă aşa vrea. Dacă până pe 24 mai nu trimite banii, mă duc şi anunţ că au legătură cu dispariţia soţului”.
Ar fi procedat astfel Natalia, dacă n-ar fi știut unde este Vlad? Și de ce data limită era 24 mai? Să fi ştiut că a doua zi îi va apărea omul? Așa sau altfel, operațiunea a avut succes. După ce Natalia i-a amenințat fetița, Raisa a întrebat-o la telefon cum să-i transmită bani de peste hotare.
Așa își visa soțul Natalia Cubreacov...
Uneori, ea folosea în convorbiri fraze cifrate. La 6 mai 2002, când soţia lui Roşca, Larisa, a invitat-o la bere cu peşte, Natalia i-a spus că are oaspeți. A doua zi, când a chemat-o la frigărui, Larisa a adăugat: „Transmite salutări din partea mea cui ştie…”. Iar la 10 mai 2002, la un apel de-al lui Iurie Roşca, Natalia a răspuns: „Tu eşti acasă? Eu am fost la… ”.
La 20 mai, Roşca a invitat-o după „o atenţie din partea unor prieteni”. La 22 mai, în presa românească a apărut o ştire, cu trimitere la surse din SIS, precum că Vlad e viu, dar locul aflării sale nu poate fi divulgat „pentru a nu comporta riscuri pentru relaţia cu biserica rusă”. Astfel, putea fi controlată reacţia opiniei publice la apariţia lui Cubreacov. În aceeaşi zi, Natalia i-a spus finei sale, Angela Munteanu, că Vlad e viu și admitea că „răpitorii” vor cere bani în schimbul eliberării. Pe 24 mai, în ajun, a telefonat-o Roşca: „Mâine te duci la şcoală? Poţi să intri la mine înainte de a intra la lecţie?”…
Natalia: Alo.
Vlad: Natali.
N: Da.
V: Vlad.
N: Da (pauză) Ce faci? (se pare că Vlad plânge)
V: Sunt la Ustia, la Criuleni, la poliţie.
N: Bine.
V: Viu şi teafăr.
N: Bine, gata, nu mai plânge.
V: Noapte bună.
Mai este pe lume vreo femeie, care să nu știe nimic despre soţul ei vreme de două luni şi să reacţioneze atât de rece, când el o sună pe neprins de veste?
Ajuns acasă, Cubreacov i-a spus jurnalistei Valentina Ursu că a fost „în depărtări în care s-ar speria să meargă şi gândul”. El vorbea în metafore şi fugea de detalii până când a călcat rău prin străchini, declarând pentru EVZ, dar şi Lorenei Bogza, că a văzut primii oameni la Cocieri (nu la Coşniţa), deşi distanţa dintre cele două sate este destul de mare şi nu poate fi parcursă pe jos în câteva ore.
Cubreacov arăta destul de bine, însă Natalia zicea la telefon că el a slăbit tare. Următoarea „minune” s-a produs a doua zi după apariţie, când el îi anunţa pe toţi că şi-a revenit la normal… Apoi a fost internat în spital cu hernie la coloana vertebrală și a refuzat să se întâlnească cu Stepaniuc. În lipsa sa, Chiril Moţpan, şeful serviciului de presă al MAI, îi spunea Nataliei că este nevoit să-şi dea demisia, deoarece colegii săi din Ustia l-au minţit că ei l-au găsit pe Cubreacov şi astfel el a dezinformat jurnaliştii.
Chiril Moțpan, omul care a rămas fără serviciu din cauza ”răpirii” lui Cubreacov
La telefoanele partidului nu se prea discuta despre Vlad în timpul dispariției sale. Adriana Vrăjmaşu întreba pe cineva: „Ai ajuns, nu te-a oprit poliţia?”. Jidraş căuta „o maşină mai proastă, nu de a noastră, care mai puţin se vede pe aici”. Secăreanu îl ruga pe un oarecare Sinchevici să-i găsească un băiat de treabă. Diferiţi indivizi sunau și strigau că Roşca trebuie băgat la ospiciu sau la dubă. După apariţia lui Cubreacov, la întrebările jurnaliştilor dacă PPCD va organiza o conferință de presă, secretarele lui Roşca nu ştiau… Această conferință nu a avut loc niciodată.
Andrei Neguța
Între timp, la solicitarea lui Cubreacov, a fost audiat deputatul comunist Andrei Neguța, despre care Ilașcu ar fi declarat că știa unde fusese ascuns Vlad. Potrivit comunistului, în timpul recepției de la sesiunea APCE, unde el şi Cubreacov erau membri ai delegației RM, Ilașcu i-ar fi spus că Vlad s-a aflat la o mănăstire din nordul Moldovei din România sau în Ungaria…
Din descifrările apelurilor de ieşire şi intrare de la telefonul mobil al lui Roşca se vede că acesta a efectuat ultimul sunet din seara de 21 martie 2002 la ora 23.19, la numărul 9400901, aflându-se în „regiunea Termocom”. Strada Ismail, unde Sergiu Burcă spunea ulterior că a fost ascuns Vlad, se află aproape, dacă nu în aceeaşi regiune.
- participarea la „răpire” a exponenţilor radicali ai clerului din RM peste hotare;
- reţinerea lui Vlad într-un complex izolat din Dubăsari, ce aparținea lui Igor Smirnov;
- deținerea forţată într-o vilă din zona centrală a RM, ce corespundea descrierii lui Cubreacov după locul în care era situată și după amplasarea și mărimea ferestrelor.
Astfel, în toamna lui 2002, anchetatorii au ajuns la vila lui Serghei B. din cadrul cooperativei „Comertan” din s. Brăneşti, r-nul Orhei. Fiind audiat, Serghei afirma că, în 1998, a cumpărat un teren cu o construcție nefinisată între satele Ivancea și Brănești și a ridicat aici o casă cu două etaje. Nevastă-sa, însă, spunea că ei au cumpărat un lot de pământ în s. Tohatin, mun. Chișinău, pe care nu au construit nimic. Să nu fi ştiut soţia de vila soţului sau ea ascundea ceva? Sau casa era înregistrată formal pe numele lui Serghei? Acest lucru ar fi trebuit să le dea de gândit anchetatorilor, cu atât mai mult, cu cât imobilul nu avea două, ci trei etaje. Dar și pe această versiune s-a pus punct, după ce Cubreacov a infirmat că ar cunoaște locul.
La aceasta a contribuit, probabil, și misiva-trăsnet pe care procurorii au primit-o pe 24 septembrie de la Iurie Roșca. Nici mai mult, nici mai puțin, el scria că Mitropolitul Vladimir ar fi recunoscut în secret că Vlad a fost răpit la indicaţiile sale și că, în scurt timp, se planifica „o nouă răpire pentru vecie”. Dar și că ÎPS Vladimir pregătea asasinarea ÎPS Petru şi răfuieli cu preoţii Mitropoliei Basarabiei (MB). Aceste brașoave, care puteau urmări doar să complice iarăși ancheta, au fost trimise pentru verificare la SIS. Drept răspuns, Securitatea a negat informațiile prezentate de Roșca, dar a precizat că preotul din Trușeni, aflându-se în martie 2002 la Moscova, a auzit de la doi demnitari ai Patriarhiei Ruse despre preconizata dispariție a unui lider al PPCD. Adică, ținta era tot biserica rusă. În această ordine de idei, n-am vrea să credem că Roșca și SIS gândeau în unison, dar nici să infirmăm această ipoteză nu putem...
Walter Scwhimmer
Secretarul general al Consiliului Europei (CE), Walter Schwimmer, i-a recomandat să se adreseze la OSCE. La rândul său, Misiunea îl informa că mandatul său nu include competențe în domeniul procedurii penale și și-a propus suportul pentru organizarea unei întruniri a procurorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
În 2003, la cercetarea cazului a fost atrasă poliția din Bender, dar și cea din România și Ucraina. MAI prelucra cetățeni ai RM, care se ascundeau în regiunea transnistreană, dar şi cetăţeni ruşi reținuți în Moldova, care se aflau în căutare în țara lor.
În timp ce Europa fierbea în jurul său, la 21 iunie 2003, Cubreacov a cerut să fie recunoscut ca parte civilă în dosar. El își evalua pagubele materiale pentru obiectele sustrase: telefon, agendă electronică etc. și cheltuielile spitalicești la 3500 lei, iar pagubele morale - la 60 de mii de euro. Promitea că va dona acești bani unui orfelinat.
Mărturiile acestui om, dacă el există, par a fi foarte dubioase, căci din respectiva curte nu poți vira la stânga pe str. Renașterii (astăzi, str. Gr. Vieru), unde este sens unic în dreapta. Și e puțin probabil că „răpitorii” ar fi riscat să meargă, și încă foarte repede, pe contrasens... Mai degrabă, Maslov putea fi necesar doar pentru a confirma spusele lui Cubreacov că, fiind răpit, a fost urcat într-o „Volga”.
Şi dacă vorbim despre spectacol, el s-a jucat perfect. Pe de o parte, Vlad acuza procurorii, în presa afiliată PPCD, de lipsă de inițiativă și îi avertiza că se va adresa la CEDO. Pe de altă parte, el încetase să conlucreze cu ancheta, neprezentându-se la audieri, deși era citat în repetate rânduri.
Episcopul Marchel
Raportul respectiv pare a fi o nouă făcătură, cel puțin pentru că el nu putea fi scris în 2004, când Marchel de la Bălți nu era episcop. Acesta a fost hirotonit ca ierarh tocmai în 2007.
Aici cortina cade pentru trei ani. În septembrie 2004, dosarul trece la Procuratura Generală (PG), iar în ianuarie 2005 revine la municipală. Se plimbă încolo și încoace, trece în gestiunea lui Ruslan Dodică, se mai odihnește pe rafturi, dar nu adaugă nicio foaie. Tocmai în ajunul alegerilor din 2005, când postul OTV din România difuzează un film despre implicarea lui Voronin în „răpirea lui Cubreacov”, Procuratura Chişinău solicită de la SIS să verifice informaţiile de pe peliculă. Securitatea răspunde că filmul este montat peste hotare, în scop electoral, și se bazează pe afirmaţiile unui necunoscut. Apoi dosarul intră în somn adânc până în 2007, când lucrurile iau o întorsătură imprevizibilă.
Sergiu Burcă
Lucrurile puteau să intre iarăşi în suspans, dacă la 28 august 2007 Sergiu Burcă n-ar fi expediat o scrisoare la PG. El recunoștea că până atunci mințise și se arăta dispus să declare adevărul despre „răpirea” lui Vlad. Susținea că în ziua dispariției a fost invitat la Roșca, unde era Neagu și Cubreacov, care se gândeau să ia măsuri neordinare pentru a împiedica arestarea lui Roșca, Cubreacov și Secăreanu, care erau lipsiţi de imunitate. Burcă le-a propus să renunțe la protestele zilnice şi să se concentreze pe ideea consolidării partidului și pregătirii Marii Adunări Naționale (MAN) pentru 31 martie 2002, însă Roșca a primit aceste vorbe ca un reproș. Burcă a ieșit, revenind peste un sfert de oră, când Roșca i-a anunțat că Vlad are „o misiune specială de partid și își va lua o pauză de creație”. Burcă habar nu avea în ce constă misiunea, știa doar că Vlad nu va ajunge acasă. După ce a vorbit la telefon cu soția, Cubreacov i-a dat cartela de la mobil, pe care el a rupt-o și a aruncat-o în WC. Și a plecat primul de la partid. După MAN, știind deja cum stau lucrurile, i-a propus Roșca ca Vlad să fie bătut și să apară cu hainele rupte la marginea orașului. Roșca, însă, gândindu-se să câștige niște bani din operațiune, a plecat la București ca să-l anunțe pe Ion Iliescu că „răpitorii” cer un milion de dolari în schimbul lui Vlad. Liderul PPCD spera că guvernul român îi va da acești bani, dar Iliescu nu l-a primit. Atunci Roșca le-a spus că pleacă cu același scop la un prieten din Tbilisi. Dar în ziua în care a făcut „planul cu milionul”, el l-a trimis pe Burcă la Vlad, ca să-l liniștească. Acesta s-a dus noaptea, cu Dinu Jidraș. Au parcat mașina pe str. Albișoara, sub podul de la Ismail, deplasându-se pe jos până la blocul nr. 84, care se află vizavi de UNIC. Acolo îi aștepta Nicolae, fratele profesoarei Valentina Șerpu, care ulterior devenise deputată PPCD. Acesta l-a condus pe Burcă la ultimul etaj și a deschis uşa unui apartament, care aparținea Valentinei și în care l-a găsit pe Vlad singur... Iar în jur de 20 mai, Cubreacov a fost dus în portbagajul unei mașini peste Nistru și lăsat pe câmp, în zona controlată de Chișinău, de unde urma să vină pe jos.
Burcă motiva că s-a adresat procuraturii, pentru că el și Ion Neagu, ex-secretarul general al PPCD, ar fi fost amenințaţi cu moartea prin SMS încă din 2006, unul din mesaje fiind: „Potolește-l pe Neagu, că te poate conduce la un alt accident, nerutier”. Ar fi fost amenințat și telefonic, după reluarea dosarului...
Ion Neagu
Nu este clar la ce se referea Burcă, deoarece dosarul a fost reluat anume după această scrisoare, când el și Ion Neagu au fost audiați. Neagu credea că ameninţările ce-i sunt aduse sunt o consecință a discuţiei aprinse pe care a avut-o cu Ion Varta, care îl acuza că s-a retras din partid. El își amintea că, în ziua dispariției, pe la ora 21.00, a intrat la Roșca să discute despre MAN, dar acesta le-a propus să producă un eveniment neordinar pentru a sensibiliza opinia publică. De exemplu, cineva dintre ei să dispară. Cubreacov a arătat la el: „Eu trebuie să fiu cel răpit”. După ce acesta și-a rupt cartela, Roșca l-a invitat pe Nicolae Șerpu și au discutat afară. Cubreacov a fost dus în aceeaşi seară în apartamentul Valentinei Șerpu. Roşca i-a spus lui Neagu să-l aştepte pe Secăreanu şi ambii să meargă la Natalia, pentru a o anunţa că Vlad va lipsi un timp oarecare. Dacă Burcă scria că inițial nu știa în ce constă misiunea lui Vlad, Neagu afirma că acela era la curent. El adăuga că Roșca, nefiind primit de Iliescu, s-a întâlnit cu unul dintre consilierii acestuia. Și presupunea că Vlad a fost „eliberat” de Nicolae Șerpu, care fiind născut în Grigoriopol și având cunoscuți la posturile transnistrene, ar fi putut să-l treacă peste Nistru printr-un coridor pregătit.
Neagu și Burcă au primit pază de la stat după interpelarea în această privință a deputatului comunist Panfilov.
Fie că anchetatorii ştiau de la bun început că la mijloc este o şmecherie, fie că ei erau informaţi că Vlad a fost într-adevăr pe Ismail 84, dar primiseră indicații s-o facă pe morții în popușoi... Altfel nu se explică indiferența lor uriașă față de declarațiile lui Neagu și Burcă. Ei nu au solicitat nici descifrarea apelurilor şi SMS-urilor de la telefoanele celor doi, ca să vadă cine i-a amenințat și dacă a fost chiar așa. Nu au verificat dacă Roșca chiar a plecat la București și la Tbilisi. Nu l-au putut găsi (sau nu l-au căutat?) pe consilierul lui Iliescu, cu care ar fi vorbit liderul PPCD la București. Nu au cercetat la fața locului nici măcar apartamentul Valentinei Șerpu, nu i-au audiat vecinii, nu au ridicat descifrarea apelurilor ei telefonice. Iar pentru a-și motiva ignoranța, probabil, procurorul Dodică menționa că Neagu și Burcă au fost audiați „în scopul verificării informațiilor furnizate de Ilașcu la ProTV”...
Valeriu Gurbulea
Anchetatorii s-au limitat doar la audierea unor membri ai PPCD. Astfel, ipoteza că dosarul a fost reluat după ce partidul lui Roșca a refuzat să se alieze cu PCRM în unele localități pare a fi credibilă. Există și o scrisoare prin care procurorul general Valeriu Gurbulea îl informa pe Voronin despre necesitatea audierii lui Roșca, Secăreanu, Șerpu și Cubreacov. Gurbulea menționa că, dacă se vor confirma declarațiile lui Neagu și Burcă, va apărea un nou capăt de acuzare – declarația mincinoasă. Nu știm care a fost reacția lui Voronin, însă e cert faptul că Secăreanu, Alexandru Corduneanu, Ion Varta și alții nu s-au prezentat fiind citați, dar nici nu au fost aduși silit la audieri, după cum prevede legislația.
Viorel Buzdugan
În schimb, cei puțini care au onorat procuratura cu prezența lor au dat răspunsuri caraghioase. Ex-deputatul Andrei Conișescu spunea că nu a ținut de cuviință să-l întrebe pe Cubreacov ce i s-a întâmplat. Viorel Buzdugan afirma că nu a discutat despre aceasta cu membrii PPCD și nu a îndrăznit să vorbească nici cu Vlad.
Mihai Adauge
Numai Mihai Adauge aflase de la cel apărut că a fost ținut „într-o încăpere de unde se auzeau avioane de putere mare”.
Boris Hristev (Asarov)
Legătura dintre Asarov și Roșca era evidentă. La acea vreme, Cubreacov declara pentru ziarele PPCD că Burcă și Neagu și-au schimbat mărturiile la indicația lui Pasat, care, între timp, s-a grăbit să plece la Moscova. Și Asarov și-a repetat declarațiile în „Flux”, făcând o mențiune criminală - că la întâlnirea dintre Pasat și Ilașcu de la București a fost și Grigore Vieru. Imediat după aceasta, poetul a suferit un infarct. Mai târziu, un site transnistrean anunța că Asarov a făcut declarațiile cu pricina, fiind șantajat de Mark Tkaciuk, inclusiv pentru că era homosexual...
Din 11 decembrie 2007, dosarul a fost transmis în gestiunea procurorului Valeriu Bodean.
Sus - ferestrele etajului tehnic, jos - ferestrele apartamentelor de la ultimul etaj al blocului
Scara specială care unește etajul 9 și etajul tehnic
Amintim că TIMPUL a controlat etajul tehnic, spre care duce scărița respectivă și unde ferestrele corespund descrierii lui Burcă. Acolo însă nu e nici zare de apartament, ci doar încăperi spațioase și pline cu țevi. L-am rugat pe Burcă să ne arate ușa, dar el s-a eschivat de a ne însoți. Iar în 2011, el nu mai era atât de convins nici și în fața anchetei, spunând: „Am intrat, cred, la ultimul etaj”. Astfel, putem admite că Burcă nici nu a fost pe str. Ismail, 84, chiar dacă Vlad ar fi fost într-adevăr ascuns aici.
De fapt, Valentina Șerpu locuiește la alt etaj, în apartamentul 107. Acum un an, ea declara pentru TIMPUL că la 21 august 2007, cu o săptămână până la dezvăluirile lui Neagu și Burcă, cineva i-a spart ușa apartamentului, fără să-i sustragă nimic prețios. Ea presupunea că cei doi au încercat astfel să studieze interiorul locuinței, pentru a folosi detalii în relatările lor. Despre același lucru, Șerpu îi scria lui Gurbulea în 2007…
Și materialul de la poliție a fost trecut cu vederea de către anchetatori, deşi el trebuia să fie verificat in detalii. Deoarece iniţial poliția fusese anunțată că spargerea a avut loc nu în apartamentul dnei Șerpu, ci în cel cu nr. 109, care se află chiar la ultimul etaj.
Însă deplasându-se la fața locului, poliţia ar fi constatat că incidentul s-a produs nu în 109, ci în apartamentul dnei Șerpu.
Putea femeia să confunde numărul apartamentului său? Ori şi apartamentul 109 îi aparținea de facto lui Șerpu sau fratelui ei? Pentru că de jure acesta a fost privatizat tocmai în 2004 de către familia Șaptefrați. Dacă până atunci se afla la balanța primăriei, acesta putea fi folosit, de pildă, și ca apartament conspirativ pentru poliție sau serviciile secrete. În prezent, numărul de telefon de la acest apartament nu figurează în baza de date a „Moldtelecom”, iar uşa pare a fi veşnic zăvorâtă. Oricât am sunat și am bătut la ea, nimeni nu ne-a deschis.
E posibil și ca Valentina Şerpu să nu aibă nicio treabă cu ap. 109 și în el chiar să fi avut loc o spargere, de care ea şi poliţia au profitat după declarațiile lui Neagu și Burcă. Pentru că numărul de înregistrare al incidentului şi data documentării cazului sunt corectate cu pixul pe toate actele.
A se observa că atât în acest document, cât și în cele de mai sus, data și numărul de înregistrare ale incidentului sunt corectate cu pixul
Excepție fac demersurile dnei Șerpu, care se pare că sunt scrise de către altcineva. Cităm: „La intrare în apartamentul său, am găsit ușa deschisă. Speriindu-se, am apelat la poliție”. În fine, poliția a închis acest material, fiindcă cercetarea cazului era imposibilă. „Dna Șerpu este de negăsit sau permanent spune că este ocupată”, raportau poliţiştii.
Ulterior, Șerpu îl informa pe Gurbulea că nici Burcă, nici Cubreacov n-au fost la ea acasă, dar presupunea că primul ar avea atribuții la spargere. Să fi fost așa, însă, Burcă avea să știe la ce etaj locuiește Șerpu şi nu avea să vorbească despre ferestre dreptunghiulare. Chiar dacă Vlad a fost ascuns în 109, Burcă a minţit, căci şi geamurile acestui apartament au formă obişnuită.
Stând locului şi scăpând gafe monumentale, procurorii au constatat că nu există probe despre implicarea PPCD în dispariția lui Vlad.
- Cubreacov a fost victima unei răpiri, inclusiv în scopul omorului;
- dispariția a fost o înscenare a PPCD cu sau fără știrea dispărutului.
Noul plan de acțiuni prevedea, mai întâi de toate, găsirea lui Dinu Jidraș, șoferul lui Roșca din 2002, care l-a dus pe Cubreacov acasă în noaptea dispariției și care ulterior a părăsit RM. Menţionăm că foştii membri ai PPCD presupuneau că Dinu a fost ajutat de Roşca să plece, pentru că ştia prea multe…
Valeriu Zubco
În noiembrie 2009, Zubco a solicitat de la MAI și SIS informațiile încă neoficializate sau, mai bine zis, păstrate în secret de comuniști. SIS îl informa că existau date că Vlad ar fi putut să se ascundă într-o localitate din Soroca, dar şi că Ivan, fratele lui Ștefan Secăreanu, locuieşte la Tiraspol, se află în relații ostile cu acesta și a fost condamnat la închisoare de trei ori. MAI, la rândul său, anunţa că pe 2 mai 2002, Natalia Cubreacov, aflându-se în casa ÎPS Petru, a telefonat pe cineva cu numele Croitoru, domiciliat pe str. Asachi din Durlești. Iar la 6 mai, ea a sunat de acasă unei alte persoane, Ermicioi, care locuia în acelaşi orăşel, pe str. Rediu. Contactați de TIMPUL, Croitoru ne-a spus că habar nu are cine este Cubreacov, iar Ermicioi, o femeie, ni s-a prezentat ca prietenă a Nataliei.
În loc să controleze minuţios aceste informații care, fiind ascunse, puteau conține și un dram de adevăr, procurorii doar au stabilit cine locuiește pe adresele indicate. Dar nu au audiat pe nimeni...
Şi dacă în dosar nu figurează nicio imagine cu imobilele din Durleşti, nici cu blocul de pe Ismail 84, fotografiile fără relevanţă cu mina din Cocieri ocupă mai multe pagini. Ancheta a constatat că Ghizea a stat opt ani la răcoare pentru tentativă de omor, iar în 2005 a decedat acasă, fără semne de moarte violentă. S-a stins de beție, zicea lumea din sat.
A fost cercetată și posibila implicare în „furtul omului”a unor angajaţi ai „Ascom”. Drept motiv au servit, probabil, afirmaţiile unui fost lider al PPCD, precum că protestele din 2002 ar fi fost finanţate de Transnistria, prin maiorul KGB, Glotov. Un bărbat cu un nume identic activa la „Ascom”. Fotografia acestuia, dar și ale altor persoane: Coțaga, Marchitan, Niţu, Chiseliov, Zelinschi, Cialac, Kiliciuc i-au fost arătate lui Cubreacov, dar el nu a recunoscut pe nimeni.
Fiind contactat la telefon în Franţa, Dinu Jidraș a promis că va veni acasă în ianuarie 2010, ceea ce l-a făcut pe Zubco să promită finalizarea în curând a dosarului. Însă Dinu s-a răzgândit. Atunci PG a solicitat autorităților judiciare franceze să-l audieze. Oleg Serebrian, ambasadorul RM la Paris, îl informa pe Zubco că Dinu, aflând că este căutat, a presupus că aceasta „ţine de o istorie mai veche” şi a avut anumite temeri privind contactul cu oficialităţile RM.
Nicolae Nucă
Jidraş a ajuns în țara cocoșului galic cu suportul lui Nicolae Nucă, actualul consul de Bologna, şi a lui Mihai Balan, actualul director al SIS. Nucă relata anchetei că, în aprilie-mai 2002, când activa la Direcția afaceri consulare de la Externe, a fost invitat în biroul șefului său, Balan, unde era şi Iurie Roșca. Balan l-a rugat să-l ajute pe liderul PPCD să obţină vize Schengen pentru câteva persoane, despre care Roșca spunea că urmau să examineze o linie tipografică în Franța. Nucă a luat legătura cu consulul francez și a doua zi vizele erau eliberate.
Ion Neagu susţinea că, de fapt, Roşca i-a făcut viză lui Jidraş, pentru ca acesta să procure din străinătate mașini pentru PPCD, iar mai târziu, Dinu a profitat de ocazie și a plecat în Franța.
Agenda electronica a lui Cubreacov
Expertiza tehnică a agendei electronice „Sharp”, prezentată de Neagu, a constatat că aceasta conţine 718 înregistrări. Însă neavând sistem cronologic, nu fixa data fiecărei operaţiuni. În schimb, numele înscrise în agendă dădeau de înțeles că obiectul i-a aparținut cel mai probabil lui Cubreacov. Iată doar câteva: Flux, Mitropolia Iaşi, Alfa şi Omega, Ţara, Burcă, PF Teoctist, Roşca, Roncea, Sarabaş, Secăreanu, Deleu, Badea Viorel, Natali ş.a. A fost dispusă şi o expertiză pentru a se stabili dacă microfibrele textile de pe hainele lui Vlad proveneau și de la cravata prezentată de Neagu, însă experții n-au putut ajunge la o concluzie fără mostre de comparație.
Despre telefonul mobil al lui Vlad, Neagu spunea că el l-a transmis lui Dinu Jidraş imediat după dispariţie, pentru a-l distruge.
Valentin Chilat
Faptul că astfel de informaţii prejudiciau intenţionat urmărirea penală ne este demonstrat şi de lipsa acestora în anii 2004-2007, când dosarul fusese suspendat.
S-a înfățișat tocmai la 20 aprilie, când i s-a prezentat agenda electronică adusă de Neagu. A confirmat că aceasta i-a aparţinut, adăugând: „Nu înțeleg cum a ajuns ea la Procuratură”. Cheile şi cravata le-a văzut la o confruntare cu Neagu. A negat că ar fi ale lui și că i-ar fi transmis lui Neagu lucruri personale.
Peste un an în care iarăşi nu s-a lucrat aproape deloc, la 13 decembrie 2011, la procuratură a venit Dinu Jidraș. A avut câte o confruntare cu Burcă și Neagu, fiind audiat şi singur. Deși a răspuns la majoritatea întrebărilor: „Nu-mi amintesc”, depozițiile sale nu coindideau cu cele din 2002. Atunci spunea că, în seara dispariției, el se afla în sediul PPCD, când Vlad l-a rugat să-l ducă acasă, iar acum - că el a venit cu propunerea în timp ce ambii fumau afară. Atunci afirma că Vlad i-a zis să nu intre în curtea blocului, căci Roșca poate avea nevoie de mașină, iar acum - că n-a intrat din cauza drumului deteriorat. Dinu a infirmat spusele lui Neagu că ar fi distrus telefonul mobil al lui Cubreacov, dar și că noaptea îi ducea acestuia ziare şi alte obiecte. Susținea că a fost filat o lungă perioadă după dispariție și că habar nu avea unde se afla Vlad.
În confruntarea cu Burcă, Dinu recunoştea că au fost împreună în cartierul din spatele Hotelului Național, unde se află blocul 84 de pe Ismail, dar nu-și amintea când și de ce. El povestea că, după ce au parcat mașina, s-au deplasat pe jos, printre blocuri, iar în curte îi aștepta cineva, căruia i-a văzut doar silueta și nici nu știa dacă era femeie sau bărbat. „Nu-mi amintesc nici de unde ştiam locaţia, nici cu cine era întâlnirea. Nu ţin minte nici ce lună era”, preciza Dinu. Interesant faptul că nu-și amintea lucruri generale, dar nu uita cele mai mici detalii. De exemplu, că Burcă purta palton și că telefonul îi era deconectat. Dar şi mai ciudat este că, fiind audiat singur, Jidraș a descris altfel drumul spre blocul 84. Spunea deja că s-au oprit la piața de pe Cantemir (nu la Albişoara) şi au mers „printre case cu maşina, apoi el (Burcă n.r.) a ieşit şi a plecat să se întâlnească cu cineva”. Mai mult, Jidraș a declarat că nu știe cine este Șerpu și nu-și amintește dacă acesta era la sediu în seara aceea… Dar cum poți să nu ții minte dacă ai văzut un om pe care nu-l cunoști?
Anume la confruntarea cu Jidraș, Burcă nu mai era convins că apartamentul dnei Şerpu se află la ultimul etaj.
- Știţi exact ce s-a întâmplat cu Cubreacov la 21 martie 2002?
- Aţi fost împotriva înscenării dispariţiei?
- Aţi minţit când aţi spus că Roşca a declarat despre necesitatea înscenării?
- Dar când aţi spus că Cubreacov v-a dat cravata și agenda electronică?
La toate întrebările, el a răspuns „NU”, dar concluzia poligrafului a fost că Neagu a declarat neadevărul și a fost instruit de cineva să întreprindă contracţiuni pentru a induce în eroare poligraful.
Primele trei întrebări adresate lui Burcă au fost:
- Aţi minţit că Jidraş v-a dus la întâlnirea cu Cubreacov?
- Dar că l-aţi vizitat pe Cubreacov în aprilie?
- Dar că întâlnirea a avut loc într-un bloc locativ din Chişinău, în aprilie?
Și el a răspuns „NU”, dar poligraful a arătat că Burcă declară adevărul. Când însă a spus că Vlad i-a dat cartela de la telefon pentru a o distruge, aparatul a indicat că el minte. Apropo de telefonul mobil al lui Cubreacov. Anchetatorii nu au verificat niciodată în ce zonă acesta se afla și dacă de la el au mai fost efectuate apeluri, ceea ce ne permite să presupunem că el se afla la Vlad.
Roșca, Cubreacov și Jidraș au refuzat că treacă testul cu poligraful. Roșca scria: „Motivele din care refuz nu le indic”, Cubreacov: „Motivele sunt de ordin confesional şi decurg din lege”, Jidraș: „Voi accepta după ce vor fi supuși testului Roşca şi Cubreacov, adică toate persoanele audiate în acest caz”.
În noiembrie 2011, Cubreacov și Roșca au fost citați iarăși la procuratură în mod repetat, dar nu s-au prezentat. Iar audierea lui Nicolae Șerpu din 14 noiembrie 2011 a fost ultima răsuflare a acestui dosar. Nicolae spunea că a participat la protestele din 2002, deși nu era membru al PPCD și trecea pe la sediu foarte rar. În seara dispariţiei, nu l-a văzut pe Vlad și ar fi aflat despre cele întâmplate din mass-media. Infirma şi participarea sa la „eliberare”, susținând că nu are acces în Transnistria, unde pe numele său este pornit un dosar penal de pe vremea războiului din 1992. Potrivit lui, în timpul protestelor din 2002, în apartamentul Valentinei locuia nepotul său, Alexandru, și la ea rămânea des profesoara Viorica Bâtcă. Pe Jidraș spunea că nu-l cunoaște şi admitea că Neagu și Burcă doresc să-și arate importanța „după divorţul de PPCD”.
Însă, la 12 martie, Victor Plugaru, procurorul adjunct al mun. Chișinău, a clasat dosarul. Motivele invocate de el sunt întemeiate. În primul rând, cauza era examinată pe fapt de omor, deși nu existau dovezi că Vlad a fost răpit pentru a fi ucis. Dimpotrivă, el spunea că „gardienii” erau amabili și l-au asigurat că va fi eliberat. Dacă Cubreacov a fost supus „privaţiunii ilegale de libertate”, recalificarea dosarului pe o asemenea infracțiune era imposibilă, căci expirase termenul de prescripţie de cinci ani. În al doilea rând, Plugaru constata că modul în care partea vătămată și un șir de martori au colaborat cu organul de urmărire penală crea impresia că Vlad nu a declarat toate circumstanţele ce-i sunt cunoscute, iar situaţia a fost folosită de unele partide pentru a obţine favoruri electorale. Mai bine zis, dosarul a fost un joc, iar jocul a fost politic.
La rândul lor, procurorii care au gestionat dosarul, din câte am văzut, reacționau imediat la informațiile false și ignorau versiunile mai credibile. Atitudinea lor față de dezvăluirile lui Burcă și Neagu ne face să credem că acestea puteau conduce ancheta pe o pistă corectă, chiar dacă și conțineau neadevăruri. E adevărat că Burcă, încurcând etajele și apartamentele, ne face să credem că el nu a fost acolo, ci a fost instruit ce să vorbească. Dar aceasta nu înseamnă că nici Vlad nu a fost pe Ismail 84: fie în apartamentul 109, fie în cel al dnei Șerpu, fie în altul… La fel e și cu imobilele din Durlești, la care Natalia dădea telefoane ascunse. Or, nu este exclus că Vlad a fost și pe Ismail, și în Durlești, și în Orhei, fiindcă niciuna din cele trei versiuni nu a fost cercetată până la urmă.
Și tot el, bietul Cubreacov, este marele perdant al acestui dosar. Umilit și descalificat ca personalitate, se vede că el a visat cel mai mult moartea acestei cauze, ajungând să se contrazică în ultimul timp tot mai deschis, parcă fără să-i mai pese de nimic. Am încercat și noi să vorbim cu el, dar telefonul îi este închis. Roșca ne-a spus că este ocupat, iar procurorii Dodică și Bodean nu ne-au răspuns la apeluri.
Alexandru Stoianoglo, viceprocuror general în 2002:
”Nu am avut nimic cu acest dosar. A fost domnul Bobu, care a efectuat și un zbor cu elicopterul pe acest dosar și a raportat direct procurorului general. Dosarul a fost pornit și investigat de procuratura Chișinău, sub supravegherea directă a procurorului general.”
Petru Bobu, procuror de Chişinău în anul 2002, când dosarul a fost pornit pe fapt de omor şi nu a fost recalificat după apariţia lui Cubreacov:
”Am pornit dosarul de la o atitudine serioasă față de o persoană publică. Ce a fost, cum a fost, asta e altă întrebare, dar toată societatea era în alertă. Amintiți-vă ce se întâmpla atunci în Piața Marii Adunări Naționale. Intentarea urmării penale în baza art. 89 mobiliza, ridica responsabilitatea. A fost o decizie absolut justificată. Consider și astăzi că aşa ar fi trebuit să se procedeze. La începutul lui august 2002, eu am fost înlăturat de la cazul Cubreaacov, dar recalificarea dosarului nu ar fi schimbat lucrurile. Nu avea relevanță acest fapt. Despre dispariţia unor probe din dosar spune procurorul Ion Diacov într-un interviu. Eu când am citit, eram să cad jos de pe scaun. Dosarul ăsta e jucărie sau ce? Eu nu eram responsabil direct de actele din dosar, dar nu admit că ar fi putut să dispară.”
Corneliu Bratunov, şeful grupului de urmărire penală:
”L-am audiat pe Vlad Cubreacov la comisariatul de poliție din Criuleni, unde l-au adus de la Ustia. I-am ridicat hainele, care au fost expuse expertizei. Au fost prelevate mostre de unghii, păr. De la el mirosea ca de la o persoană care într-adevăr a stat într-o încăpere neaerisită. Nimeni nu a sustras nimic din dosar. Casetele de la bănci nu numai eu le-am văzut. Ele au fost examinate și de SIS, și de MAI. Și sunt undeva. Este exclus ca cineva intenționat să fi sustras unele probe.”
Ion Diacov, procuror de Chișinău:
”Dosarul a fost o făcătură, ca și cel despre killerul lui Roșca. Eu n-am declarat nicăieri despre dispariţia vreunei probe, dar am spus-o şi repet că ancheta a lucrat prost și nu a stabilit cu certitudine unde a fost Cubreacov. Era un dosar despre omorul unui om viu, care trebuia clasat și recalificat în secunda când omul a apărut. Acum n-am dreptul să intentez alt dosar pe fapt de „răpire” sau „declarații calomnioase”, fiindcă a expirat termenul de prescripție. Cred că procurorii care au lucrat la acest dosar au fost folosiți fără să știe. Adevărul l-au cunoscut foarte puțini dintre reprezentanții organelor operative, care au dirijat urmărirea penală. Cuiva i-a fost convenabil să-l țină pe Roșca în suspans...”
Valentina Șerpu, întrebată despre apartamentul 109, a răspuns:
”Eu am un singur apartament. Nu știu nimic despre 109. Am semnalat poliția din sectorul Centru că ușa era deschisă în apartamentul meu și ei s-au documentat aici. Nu prea vorbesc cu cei de la etajul nouă și nu am auzit să fi fost jefuit și apartamentul 109.”
Natalia Cubreacov, întrebată de ce spunea că Oleg de la Tiraspol i-a cerut cu 50 de mii USD mai mult, a răspuns, râzând:
”Ce semnificație are acuma diferența de 50 mii? Parcă sunteți de la Banca Mondială și dați credit. Eu refuz să vorbesc pe tema asta. Scrieți despre probleme mai importante pentru societate.”
La alte apeluri de-ale noastre, ea nu a mai răspuns.
|
În majoritatea cazurilor, atunci când femeile îşi propun să slăbească, încep să apară şi rezultatele. Totuşi, când luăm o astfel de decizie, trebuie să stabilim anumite obiective, dar şi să ţinem cont de anumite realităţi.
( ) Citeşte tot articolulAm arătat în numărul precedent că româna, la fel ca celelalte limbi romanice, a moștenit din latină aproximativ 2000 de cuvinte-bază. Dacă ținem seama de felul cum s-au transmis aceste cuvinte diverselor limbi romanice, constatăm că aproximativ 500, adică o pătrime, au...
( ) Citeşte tot articolulA fost reținut pentru „dezmembrarea teritorială intenţionată a R. Moldova”, însă o lună mai târziu a fost eliberat, iar cele peste 30 de volume din dosarul penal intentat pe numele său și-au pierdut urma. Chiar și așa, spun cei care l-au arestat și l-au anchetat...
( ) Citeşte tot articolulLiderul grupului parlamentar Pro-Moldova, Andrian Candu, a dezvăluit în studioul Jurnal TV că Igor Dodon a fost cel care în 2005 i-a făcut cunoștință cu Vladimir Plahotniuc.
( ) Citeşte tot articolulLiderul socialiștilor Igor Dodon, care deține o colecție de accesorii de sute de mii de lei, de curând a fost observat că poartă un nou ceas de mână, estimat la aproximativ 1 500 de euro.
( ) Citeşte tot articolulOdată cu intrarea lui Marte în Gemeni, până spre sfârşitul lunii aprilie vom avea ocazii multiple să exersăm acţiunile inteligente, să ne punem în mişcare isteţimea, perspicacitatea şi curiozitatea.
( ) Citeşte tot articolulSfantul Conon a trait pe vremea Sfintilor Apostoli. S-a nascut in Isauria. Cei de aici au primit credinta in Hristos de la Sfantul Apostol Pavel. Parintii sai, Nestor si Nadia, l-au casatorit fara voia sa. Inainte de a se casatori, i s-a aratat Sfantul Arhanghel Mihail, in chip de barbat...
( ) Citeşte tot articolulUnele produse nocive de oxidare parţială a hranei cu scop energetic sunt radicalii liberi, echivalenţii smogului în organism. Radicalii liberi generaţi în interiorul organismului dăunează la fel ca şi cei declanşaţi de mediul poluat membranei celulare.
( ) Citeşte tot articolulZece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet, citat de Mediafax.
( ) Citeşte tot articolulCeaiul verde este recomandat în curele de slăbire, însă pe lângă rolul sau dietetic, această licoare previne o serie de alte afecţiuni sau ameliorează dureri nebănuite. Îţi spunem câteva lucruri pe care experţii în medicină naturistă nu ţi le-au...
( ) Citeşte tot articolulPrimele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin programul Covax al ONU, a anunţat preşedinta Maia Sandu, după o discuţie cu directorul regional al acestei companii, Sinan Atlig, transmite Agerpres.ro.
( ) Citeşte tot articolulFiecare al doilea fumător care încearcă să renunțe la țigări se întoarce la vechiul obicei după o săptămână sau chiar mai puțin. Cel mai des fumătorii susțin că nu pot renunța la acest viciu din cauza lipsei de voință. Potrivit The Sun, 52 procente susțin că...
( ) Citeşte tot articolul