Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:55
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Economie 17 Februarie 2017, ora 10:22

The Economist: Cum Moldova a reușit să scape de o criză bancară uriașă, după jaful unui miliard de dolari

Marime Font

Republica Moldova a reușit să scape de o criză bancară enormă, după jaful unui miliard de dolari. Totul se datorează structurii stranii a economiei moldovenești, remitențelor, anului roditor, dar și reacției prompte a guvernului. Despre asta se spune în articolul „Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme” care a ajuns și în ediția tipărită a revistei The Economist, citat de Agora.

 

Republica Moldova este o țară cu mai multe rezultate rușinoase la activ. Este cea mai săracă în Europa. Se numără printre țările cu cei mai puțini turiști, doar Tuvalu are mai puțini. La aceste realizări dubioase, această mică fostă republică sovietică s-a adăugat în 2014 încă una. Un raport făcut public a demonstrat că circa un miliard de dolari, echivalentul a o optime din PIB-ul țării, a fost furat din trei bănci. Dacă e să comparăm cu dimensiunea economiei sale, aceasta ar putea fi cea mai mare fraudă bancară din toate timpurile. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost surprinzător.

După jaf, economiștii se temeau de cel mai rău, mai ales că în același timp doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Ucraina și Rusia, s-au împotmolit în propriile crize financiare. Cu toate acestea, țara s-a isprăvit destul de bine. PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în 2015 (în timp ce PIB-ul Rusiei a căzut cu 4%, iar al Ucrainei cu 10%). Anul trecut, economia Republicii Moldova a crescut cu 2%, conform standardelor europene.



De o parte din laude trebuie să se bucure guvernul, care a asigurat prompt garanții la depozite. Statul de facto a emis titluri de datorie pentru a acoperi toate depozitele din băncile falimentate, din care motiv finanțele guvernamentale ale Republicii Moldova arătau mai fragile. Dar nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Intervenția guvernului a sprijinit, astfel, consumul și investițiile.

Structura stranie a economiei moldovenești, de asemenea, a fost de ajutor. Ea este în mare parte agricolă: aproximativ o treime din muncitori sunt agricultori și cel mai des - mici proprietari. Putini împrumută sume mari de la bănci, așa că puțini au observat creșterea creditelor. Vremea bună a jucat și ea un rol: după anul secetos 2015, producția de cereale a crescut cu o treime anul trecut. Acordul de liber schimb cu UE în 2014 presupune accesul la o piață dezvoltată pentru mărfurile moldovenești, inclusiv vinul delicios.

Banii trimiși de migranții moldoveni în țară ar fi atenuat, de asemenea, lovitura. Moldova este de circa două ori mai dependentă de remitențe ca Filipine. Cu toate că fluxul banilor a încetinit, leul moldovenesc slab este menținut de banii trimiși de moldoveni din UE.

Probleme rămân. Chiar și cele mai prestigioase zone ale Chișinăului au drumuri proaste și iluminare slabă. Corupția este mare (deși FMI ajută guvernul să o combată), 15 la sută dintre moldoveni sunt săraci și datoriile mari ale statului înseamnă o politică fiscală mai strânsă. Dar, pentru o țară de unde vin, de obicei, știrile nu prea bune, o licărire de speranță devine una excepțională.

sursa: economist.com/agora.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md