Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente

Editorial 25 Iulie 2018, ora 08:31

Marime Font

Trădătorul Dodon şi emisarul Dmitri Kozak, uniţi împotriva R. Moldova

Între milogirea pe lângă Macron şi preşedinta Croaţiei pentru poze la finala Campionatului Mondial de fotbal şi încă o întâlnire cu Putin (a câta la număr?), nepreşedintele Dodon a avut timp să îl elogieze pe noul reprezentant special al dictatorului rus în R. Moldova, Dmitri Kozak.  

 
 
 

Vineri, 13 iulie, Dodon a scris pe pagina sa de Facebook: „Domnul Dmitri Kozak este un profesionist demn și un partener de dialog, care cunoaște foarte bine specificul Republicii Moldova.” În aceeaşi postare, Dodon îşi exprima speranţa că se va vedea în scurt timp cu Kozak pentru a „lansa un dialog”, fapt care s-a şi întâmplat după doar trei zile. Luni, 16 iulie, o altă postare pe contul de Facebook al lui Dodon ne informa că „întrevederea de lucru” a lui Dodon cu Kozak a şi avut loc. Cei doi au vorbit despre politica internă şi externă a R. Moldova, relaţiile comerciale între cele două state, dar şi despre reglementarea conflictului transnistrean. În opinia lui Dodon, Kozak „cunoaște bine specificul țării noastre și al regiunii în întregime”, motiv pentru care numirea sa în funcţia de „reprezentant special al președintelui Rusiei pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu R. Moldova” ar fi una importantă pentru Chişinău.

Dmitri Kozak este în prezent vicepremier al Rusiei, iar în trecut a avut o participare nemijlocită la încercările Moscovei de a plasa sub controlul său deplin R. Moldova. În 2003, acesta a condus negocierile privind adoptarea unui „memorandum de soluţionare a conflictului transnistrean”, act care prevedea federalizarea republicii cu transferarea puterii de decizie privind politica externă către Tiraspol, dar şi legalizarea şi permanentizarea aflării forţelor militare ruse pe teritoriul nostru. Preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, a fost pe punctul de a semna acel memorandum, care a intrat în istorie sub denumirea de „plan Kozak”, însă s-a oprit la timp, sub presiunea opiniei publice de la Chişinău şi a factorilor de decizie din Occident. În urma respingerii planului Kozak, Voronin a avut o intervenţie televizată, la finele lunii noiembrie 2003, în cadrul căreia a calificat textul memorandumului, în redacţia sa de atunci, ca fiind necorespunzătoare cu interesele R. Moldova. Cu alte cuvinte, Putin a încercat să ne ducă de nas, iar emisarul său, Kozak, a fost cel care a pus în practică această tentativă. Astfel, Kozak nu poate fi considerat un partener de discuţie pentru noi. El nu este un prieten al R. Moldova, din moment ce a încercat să distrugă acest stat, aşa cum există el din 1991. Kozak este din toate punctele de vedere un inamic al nostru, fiind catalogat ca atare şi de opinia publică – presă, societate civilă – încă din 2003, dar şi ulterior.



Fraternizând cu Kozak şi acceptându-l ca partener de discuţie, Dodon trădează din nou statul în fruntea căruia se află prin vot popular. El trădează interesele R. Moldova, inclusiv pe ale celor peste 800 000 de persoane care l-au votat. În mod normal, dacă Dodon ar fi urmărit să protejeze şi să afirme interesele noastre naţionale, el ar fi trebuit să refuze orice dialog cu Dmitri Kozak şi să-i comunice lui Vladimir Putin că numirea sa este inoportună, că persoana sa este indezirabilă pentru R. Moldova, solicitând numirea unui alt funcţionar. Mai ales că denumirea funcţiei lui Kozak este una rizibilă pentru oricine cunoaşte adevăratele interese ale Rusiei în regiunea noastră. De ce i-ar trebui Rusiei un ditamai reprezentant „special” pentru comerţ cu R. Moldova, în persoana unui vicepremier? Contează chiar atât de mult pentru Moscova comerţul cu noi, mai ales având în vedere embargourile de factură politică pe care ni le impune? Sau este mai importantă ţinerea sub control a R. Moldova prin intermediul jonglării cu subiectul transnistrean, „calul de bătaie” de cândva al lui Dmitri Kozak? Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că în funcţia de preşedinte al R. Moldova avem un veritabil agent rus, care face eforturi să demoleze tot ce s-a construit din 1991 şi până în prezent pentru a servi cât mai bine stăpânului Putin, aceasta este recenta întâlnire a lui Dodon cu Kozak.

În atare situaţie, are de gând Parlamentul şi Guvernul să treacă la fapte, iniţiind înlăturarea legală a lui Dodon din funcţia de preşedinte? Mai ales în lumina declaraţiilor relativ recente ale lui Andrian Candu, când spicherul recunoştea că Dodon lucrează deschis, pe faţă, contra intereselor R. Moldova şi pentru interesele Rusiei. Dacă nu, mai are rost să ne îndoim că PDM a făcut un blat cu Dodon şi coabitează cu acesta?

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md