TRADIȚII și OBICEIURI în diferite țări cu ocazia Sărbătorilor Pascale

publicat în Actualitate pe 16 Aprilie 2017, 12:39

Slujbe şi procesiuni religioase, parade biblice, festivaluri, vânători de ouă, târguri, mese în familie şi fel de fel de alte obiceiuri tradiţionale marchează peste tot în lume cea mai mare sărbătoare creştină a anului, Învierea Domnului. 

În Italia, Postul Paştelui este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii.

În timpul Postului, se pune grâu la încolţit. Astfel vor fi decorate bisericile în zilele dinaintea Paştelui.

În Duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin şi palmier pentru a fi sfințite. După ce toţi oamenii intră în biserică, uşile se închid, ca şi porţile Ierusalimului. Preoţii bat de 3 ori, uşile se deschid, iar oamenii flutură ramurile de măslin, comemorând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. În Vinerea Mare, în biserici se reconstituie ritualul spălării picioarelor lui Isus. Sunt aleşi 12 bărbaţi săraci din parohie, simbolizându-i pe cei 12 apostoli, iar preotul, ca şi Iisus Hristos, le spală picioarele. 

Duminica de Paşte este zi a fericirii şi a speranţei. La Vatican, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul basilicii, Suveranul Pontif rosteşte în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ''Urbi et Orbi''. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu solemnitate. În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată, pentru a aminti de botez.

De Paşti, aproape toate comunităţile au festivaluri. Familia se adună la masa de prânz şi se mănâncă agnellino - miel fript, cu piper şi salată de ouă fierte, iar copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru.

Tot pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii pregătesc o plăcintă specială, umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În Spania, se respectă Postul Mare ca perioada de meditaţie şi rugaciune pentru purificare. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot.

În Sâmbăta Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminică se ia masa în familie sau se merge în vizită la rude.

Cele mai multe dintre oraşe şi sate au propriile obiceiuri, păstrate de secole, care combină procesiunile religioase şi festivalurile pline de culoare. Participă întreaga comunitate.

În nordul Portugaliei, în seara de Paşti, un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an se alege un "mordomo", care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul.

În sud, în dimineaţa zilei de sâmbătă, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate. Între specialităţile culinare tradiţionale se numără frigănelele de bacallao, un peşte oceanic şi folar, o prăjitură care are un on fiert în mijloc. În Duminica Paştelui se mănâncă miel.

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere în toată Franţa, vestind Învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită.

Copiii se trezesc dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină.

Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin 5 ore.

În gospodăriile din Germania se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă.

Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite. Copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart.

În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

În Austria se pregătesc ouă pentru decor - unele se agaţă la ferestre pe crenguţe de salcie, şi ouă pentru consum. Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse bine de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă. Se face o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, pe care naşii o oferită copiilor.

În Olanda, la masa ceremonială din Duminica Paştelui, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide. În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc. Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

În Ungaria, în Duminica Paştelui, copiii găsesc sub pat cadouri, urmează un mic-dejun tradiţional cu ouă de Paşte, şuncă şi kalács - un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată.

Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase. A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.

În Polonia celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte.

Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă. Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, ouăle, cârnaţii. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea.

A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.

În Finlanda, Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile.

În Grecia, Paştele este mare sărbătoare. Se fac ouă roşii, care pentru greci simbolizează sângele lui Iisus şi sunt un simbol al belşugului.

În Sâmbata Mare se fac pregătirile acasă, iar bisericile sunt decorate de sărbătoare. Seara, oamenii merg la slujba religioasă, iar la miezul nopţii iau lumina sfântă şi îşi spun "Christos anesti!", ("Hristos a înviat!").

În prima zi de Paște, au loc diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului. Se consumă friptură de miel, ouă, salate și prăjituri speciale.

De asemenea, grecii mănâncă o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roșii, care se numeste Christopsomon.

În Rusia se merge la biserică în noaptea de Înviere. La miezul nopţii se înconjoară locașul de cult şi se intonează cântece religioase. După ce sunt binecuvântați de preot, oamenii se întorc acasă, unde servesc masa încărcată cu produse tradiționale.

În Australia, simbolul Paştelui este bilby, un mic rozător mic cu urechi lungi şi nas lung, care seamănă cu iepuraşul. Părinţii ascund ouă de ciocolată şi bilbies în curţile şi grădinile lor, pentru a fi găsite de copii în dimineaţa de Paşti. La Perth şi Sydney sunt organizate mari festivaluri de Paşti.

În Mexic, sărbătoarea se concentrează pe aspectul religios.

În Săptămâna Mare, cele mai multe dintre comunități au procesiuni religioase şi piese de teatru. În Duminica Paştelui se merge la biserică şi apoi se ia masa împreună cu familia.

În Statele Unite ale Americii, Paştele este sărbătorit în diferite moduri, în funcţie de confesiunea religioasă. În marile oraşe au loc parade vesele sau cu temă religioasă.

Sursa: stiri. tvr.ro