Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:22
Abonamente

Editorial 4 August 2017, ora 06:15    Din editia print

Marime Font

„Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componența Federației Ruse”

Decizia de miercuri a Guvernului, prin care vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova n-ar trebui să supere pe nimeni. 

Nici chiar pe rușii care se respectă. Un politician care s-a prezentat la Moscova ca inamic înflăcărat al separatismului cecen, dar în același timp a luptat cu arma în mână în apărarea separatismului de la noi și este un aprig susținător al dezintegrării teritoriale a R. Moldova, nu poate fi primit sub nicio formă ca oaspete în țara noastră. Executivul a luat această decizie, pornind în special de la interviul acordat de Rogozin canalului TV Rossia-24, în care acesta a dat dovadă de bădărănie crasă atât față de cetățenii moldoveni, cât și față de R. Moldova la general. 

Rogozin a mai tranzitat UE din 2014

După cum se cunoaște, nemulțumirea adjunctului lui Medvedev a apărut ca reacție la refuzul de acum o săptămână al Bucureștiului de a permite avionului în care se afla el să survoleze spațiul aerian românesc. Rogozin venea atunci în RM, la invitația președintelui Dodon, pentru a sărbători la Tiraspol aniversarea a 25 de ani de la instituirea misiunii de pacificare pe Nistru. Presa și analiștii politici au vorbit ulterior despre tot felul de interese posibile, inclusiv ale Federației Ruse, de a întoarce din zbor acest avion. Și, pe bună dreptate, o înțelegere ascunsă în acest caz cu siguranță există cel puțin pentru că motivul invocat de România, precum că oficialul rus face parte din lista persoanelor care au interdicția de a intra și de a tranzita spațiul UE după anexarea de către Moscova a Crimeii, a fost încălcată de România în repetate rânduri. În ultimii ani, același Rogozin a ajuns la Chișinău pe același traseu și de mai multe ori, iar în 2015, Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat, care de asemenea nu are dreptul să intre în UE, a fost primit într-o vizită oficială la București.

Astfel, povestea cu avionul de vinerea trecută pare a fi un scenariu bine regizat, doar că regizorul încă nu a fost identificat. Nu în zadar, zilele trecute, oficialul a șters de pe Twitter toate postările răutăcioase la adresa României, inclusiv scandalosul mesaj: „Așteptați răspunsul, nemernicilor”, adresat românilor.

„Detaşamentele înarmate de fascişti români şi moldoveni au invadat Transnistria”

Chiar dacă admitem că politicianul, cunoscut ca un om foarte obraznic, îndeosebi în relațiile sale cu R. Moldova, își regretă vorbele spuse la nervi, RM a întârziat foarte mult până a-l declara persona non grata. În pofida faptului că autoritățile noastre au încercat întotdeauna să mențină relații interstatale prietenești cu Federația Rusă, Dmitri Rogozin reprezintă un caz aparte. Cine dintre noi ar deschide ușa musafirului care excretează nu la closet, dar la bucătărie, și ne înjură cât îl ține gura? Vicepremierul rus, însă, a procedat față de țara noastră mult mai urât decât un potlogar ordinar.



Și iată de ce. În primul rând, Rogozin a făcut parte din rândul mercenarilor care ne-au ucis părinții, copiii și frații în războiul de pe Nistru, apărând cu prețul sângelui separatismul. De unde putem înțelege că el a pus umărul la dezmembrarea statului nostru. În al doilea rând, după ce a comis crima, el a spus că se mândrește cu acest lucru. Pentru că orice e scris cu penița nu tai cu bărdița, cele scrise de el în cartea sa „Vrag naroda” (Dușmanul poporului), editată în 2006, nu pot fi infirmate de nimeni, cu atât mai puțin de Dodon.

„Pentru prima dată am ajuns în zona de conflict la sfârşitul lunii mai a anului 1992, scria mercenarul Rogozin. (...) M-am întors la Moscova, pentru a aduna voluntari dornici să participe la acţiunile militare din Transnistria. La 23 iunie, m-am întors în stânga Nistrului şi deja mă aflam în cadrul detaşamentului de voluntari din Rusia şi Ucraina, pe traseul Dubăsari-Râbniţa". Sau, tot de el scris: „Prăbușirea spontană a Uniunii Sovietice și şovinismul românesc, acceptat de elita moldovenească, a permis emisarilor de la București să invadeze Chişinăul, iar prin frontiera deschisă în R. Moldova au pătruns sute de fascişti români - nepoţi ai celor care în componența armatei germane, în 1942-1943, au călcat ţara noastră. Urmașii acelor nemernici au invadat Moldova“. Sau, ceea ce întrece orice măsură a bunului simț: „Detaşamentele înarmate de fascişti români şi moldoveni au invadat Transnistria în 1992. Acestei cohorte i-au ripostat detaşamentele armatei transnistrene: cazaci, garda militară şi voluntari". Sau, ceea ce arată intențiile adevărate ale Kremlinului, susținute de Dodon: „Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componența Federației Ruse, conform voinței poporului, exprimate în cadrul referendumurilor care au avut loc în această regiune".

Poziția lui Rogozin coincide cu cea a Kremlinului

Or, nu încape nicio îndoială că un astfel de individ reprezintă un pericol major pentru RM. Numai faptul că Kremlinul l-a numit în calitate de reprezentant al președintelui rus pentru problema transnistreană demonstrează că Rusia ne este un inamic oficial. Dacă ideile acestui politician se bat cap în cap cu orice idee de integritate a țării noastre, e imposibil ca statul, al cărui sol este respectivul, să aibă o altă poziție. Un argument în plus în acest sens este și lipsa sa de reacție la afirmațiile recente ale lui Vladimir Jirinovski, făcute în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, precum că RM este pământ rusesc și Moscova ar trebui pur și simplu să o anexeze, după cum a procedat cu Crimeea.

Am impresia că Dodon, dacă ar fi întrebat cum explică declarațiile și citatele lui Rogozin, ar spune că orice om poate să-și dea seama de greșelile comise și să-și schimbe opțiunile. Acest lucru este foarte adevărat, însă, din păcate, nu în ceea ce-l privește pe vicepremierul rus. Dacă revenim la interviul său pentru Rossia-24, observăm că opiniile sale nu s-au schimbat deloc.

Cerințele RM ar fi un fel de țigăneală

În acest interviu, mercenarul devenit vicepremier și trimis al lui Putin în RM se dădea cu părerea că întoarcerea avionului în care el zbura spre Chișinău prin România este o provocare evidentă. El susținea că însuși Bucureștiul a dat de înțeles anul trecut că nu vede o problemă în faptul ca spațiul său aerian să fie survolat prin tranzit de către persoane care fac parte din listele cu restricții. Potrivit lui, la mijloc ar sta nu interesele României, dar a mai multor părți, printre care în mod prioritar ar fi „gruparea mafiotă care conduce guvernul RM” și care e dirijată de oligarhul Plahotniuc. Chipurile, înțelegând că are serioase probleme cu legea, această grupare s-a poziționat de partea Vestului și a interzis accesul în RM al artiștilor și pacificatorilor ruși, care mergeau la același eveniment. Despre România, vicepremierul rus crede că a devenit o marionetă a SUA care, în ciuda bunului simț și a securității interne, a introdus sistemul american de apărare antiaeriană.

Dând dovadă de o ipocrizie ieșită din comun, Rogozin spune de data aceasta că scopul lui de a merge în stânga Nistrului consta în apărarea drepturilor celor 200 de mii de cetățeni ruși, oameni simpli, din această regiune. Și el iarăși recurge la amenințări: „De va pica măcar un fir de păr din capul unui cetățean al Rusiei, răspunsul nostru va fi extrem de dur”. Rogozin adaugă că situația actuală de la Chișinău e asemănătore cu cea din Osetia de Nord, unde rușii au intervenit în forță pentru a dezintegra statul georgian. Apoi recurge la încălcarea oricărei etichete diplomatice: „Acum jumătate de an, a venit la noi o delegație guvernamentală din Moldova. Cum să vă spun, un fel de țigăneală, ca să fiu sincer. Au cerșit pentru ei tot felul de fleacuri cu privire la tranzitul mijloacelor de transport, livrarea merelor și vinurilor și problema migrației. Evident că noi, oameni de treabă, nu vrem ca acest lucru să afecteze interesele oamenilor simpli din Moldova. Le-am mers în întâmpinare. Iar când a venit timpul să fie rezolvate unele probleme principiale cu Guvernul Moldovei, s-au ascuns prin găuri, ca șoarecii”.

Apărătorii patriei sunt fasciști?

E foarte ciudat și faptul că Rogozin nu afirmă că scopul misiunii de pacificare de pe Nistru este de a asigura buna înțelegere dintre părți, ci doar buna înțelegere dintre cetățenii ruși, „care a costat mult sânge - al transnistrenilor, care au ținut piept atacului fascist”. Mai bine zis, pentru solul lui Putin nu contează nici câtuși de puțin sângele vărsat de moldoveni în războiul în care și-au apărat țara, pe care el îi numește cu nerușinare fasciști, ci doar sângele călăilor care ne-au lăsat orfani. „Am fost martor al acestor evenimente. Am văzut sălbătăcia naziștilor români și moldoveni. Așa ceva nu trebuie să se repete”, declară Rogozin.

Iar dacă lucrurile au decăzut în asemenea hal, devine clar că Rusia sprijină pe toate căile posibile dezmembrarea RM. Și că rușii (mă refer la poziția oficială a Kremlinului!) nu ne tratează ca pe niște oameni egali, ci ca pe niște gândaci de bucătărie. În fața unui asemenea dușman, care ar putea să ne șteargă de pe fața pământului cât ai zice pește, ar putea să se ploconească doar un ticălos. Eu chiar n-aș vrea ca Igor Dodon să fie atât de mititel, pentru că tot el va avea de suferit cel mai mult mai devreme sau mai târziu.
 

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md