Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 11 Ianuarie 2016, ora 08:30    Din editia print

Marime Font

Treceți, batalioane române, Carpații!

Cine a trecut aseară pe lângă palatul prezidențial nu a putut să nu observe marea înviorare ce domnea la intrare: un grup de muncitori, cu eșarfe tricolore, ridicau deasupra ușii un panou enorm pe care era scris cu litere mai mari decât spicherul Lupu: SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM!

 
 
 

Cititorii care doresc să vadă panoul pot trece acum dimineața pe la președinție, sunt sigur că încă e acolo.

Din sursele noastre de la Ambasada Rusiei, dar și din alte informații parvenite din sânul mafiei rusești din palma căreia ciugulește ziarul TIMPUL, am aflat că președintele Voronin, ca să-i umilească pe ruși și să le demonstreze cine e adevăratul stăpân în Moldova, a început pregătirile către Ziua Națională a României cu organizarea unei ședințe unde s-a decis să se renunțe la aventura antinațională cu așa-zisa istorie integrată și să revină la studierea Istoriei Românilor. Președintele nostru a decis ca Istoria Românilor să fie studiată, obligatoriu, și în școlile rusești din Basarabia. Aceleași surse ne-au mai relatat că Voronin era într-o dispoziție luminoasă de sărbătoare, purta cravată tricoloră, ca V. Matei pe vremuri, iar biroul său vibra sub acordurile cântecelor patriotice interpretate de Nicolae Furdui-Iancu și de Victor Socaciu. Președintele nostru fredona, împreună cu cântărețul, „moldoveanul și munteanul sunt frați buni cu ardeleanul”, iar când a ajuns la „noi suntem români, noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni”, din ochi au început a-i curge lacrimi, ca lui Ștefan cel Mare din baladă, s-a uitat cu ură la Putin de pe perete și, scrâșnind din dinți, a bătut cu pumnul în masă: „ț-arăt eu țâi, blin! Treceți, batalioane române, Carpații!”. Și cu flăcări tricolore în ochi, a rostit apăsat, ca mareșalul Antonescu: „Consilieri, vă ordon, treceți Prutul!”.



Se vede că lovitura cu pumnul în masă a fost atât de puternică, încât a alertat toată președinția și imediat în birou la dânsul au intrat Mark Tkaciuk și cu Sergiu Mocanu. Sergiu s-a oprit în prag, s-a uitat la chipul plâns al președintelui și l-a întrebat cu voce sugrumată de emoții: „Vladimir Nicolaevici, domn viteaz, ce-ți curg lacrimi pe obraz?”

În fine, după ce obrazul, s-a mai zvântat, Voronin s-a mai ogoit și i-a convocat pe Lupu, Tarlev, Stepaniuc, Păduraru (mitropolitul Basarabiei), Teleșcu de la Televiziune, Ursu de la Primărie, iar din partea opoziției constructive – pe Roșca. La întrunire a mai participat Ion Morei, fostul ministru al Justiției, Gheorghe Sima, fostul ministru al Educației și actualul ministru Gagauz. Potrivit surselor citate, subiectul întâlnirii l-a constituit organizarea manifestărilor solemne de dare în exploatare a sectorului de cale ferată Ungheni-Iași. „Despre ce fel de integrare europeană și relații speciale cu România poate fi vorba, dacă mergem pi uzkokaleki?!”, a întrebat Voronin. După cum aflăm din comunicatul de presă al președinției, manifestările solemne vor avea loc astăzi. La manifestare sun invitați să participe Mircea Druc, Leonida Lari, Ilie Ilașcu, Ion Iliescu și Traian Băsescu.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Voronin va da azi o recepție oficială, cică în aer liber, la complexul memorial Șerpeni. La ea sunt invitați veteranii Armatei Roșii și ziariștii din presa de opoziție. Sperăm să vă prezentăm mâine un reportaj de la acest eveniment. O recepție oficială va da cu ocazia Zilei Naționale a României și premierul Tarlev. Apropo, acesta a declarat recent unei publicații rusești că el va negocia cu România și pe Lună, numai să readucă relațiile dintre România și Moldova în albia firească a relațiilor frățești.

Tot cu ocazia acestui eveniment spicherul Lupu a organizat aseară târziu o conferință științifică pe tema „Mult e dulce și frumoasă limba ce-o grăim”. Raportul de bază a fost prezentat de Vasile Stati. Vom reveni cu amănunte de la această conferință în unul din numerele viitoare.
Și partidele politice marchează cu mult entuziasm Sărbătoarea Națională a României. Cea mai amplă acțiune a fost organizată de către Partidul Comuniștilor și PPCD – e vorba de expoziția ziarelor „Kommunist”, „Țara” și „Flux” din anii 2001-5005 sub genericul „Înainte, înainte spre Marea Unire!”.

În timpul ședinței de la președinție (la care m-am referit mai sus), președintele Voronin l-a sunat pe Traian Băsescu și, după ce l-a întrebat dacă a terminat vinul pe care i l-a trimis astă-primăvară, l-a rugat frățește, dar categoric, să urgenteze semnarea Tratatului de bază moldo-român și să nu-și facă probleme cu denumirea limbii în care e redactat Tratatul pentru că, zilele acestea, Parlamentul va modifica articolul 13 din Constituția R. Moldova și limba oficială a acestui al doilea stat pur românesc va fi recunoscută limba română. „M-a rugat Iura, a declarat Voronin, și n-am putut să-l refuz. Suntem parteneri, ce dracu’!”. Voronin l-a mai informat pe Băsescu despre declanșarea procedurii de lichidare a Mitropoliei Moldovei și repunerea în drepturi a Mitropoliei Neamului. „Aceasta e dorința fierbinte a patriarhului Alexei, cu care m-am întâlnit recent, a spus Voronin, dar e și rugămintea lui Vova Kubreakov, pe care n-o pot ignora”.

Din discuția lui Voronin cu Băsescu, sursele noastre au mai înțeles că s-a rezolvat și problema cu noul ambasador al R. Moldova la București. Acesta va fi Mihai Cimpoi. Astfel, anul acesta, ca niciodată, conducerea R. Moldova a respirat și trăit adânc românește Ziua Națională a României. Apogeul manifestărilor va fi, totuși, azi seara, în Piața Marii Adunări Naționale, unde va prezenta un program de suflet românesc formația DDT de la Sankt-Petersburg, leagănul Marii Revoluții din Octombrie.

Of, Doamne, Doamne, cum să te îneci de râs, dacă nu mai poți de plâns?

Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul