Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

UE / Nato 16 Septembrie 2017, ora 10:30

politicăTrei țări din EUROPA se opun aderării României la Schengen

Marime Font
 
 
 

Oficiali germani s-au declarat joi sceptici cu privire la posibilitatea ca România și Bulgaria să intre în viitorul apropiat în Schengen sau să adopte moneda euro, reacții ce survin la o zi după ce președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat pentru admiterea ambelor țări în spațiul Schengen și extinderea zonei euro către toate statele UE, scrie Agerpres, care preia o relatare publicată în ediția online a publicației spaniole ABC.

Germanii nu sunt însă singurii care nu văd cu ochi buni o aderare a României la Schengen. Și Austria și Olanda au anunțat că sunt împotriva unei aderări imediate a României la Schengen.

Viziunea despre viitorul Uniunii Europene expusă miercuri de Jean-Claude Juncker în plenul Parlamentului European este cea a unui „romantic”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, care a precizat că se opune intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Întrebat despre propunerea lui Juncker ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen imediat, premierul olandez a răspuns: „Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor și corupția”. Detalii, aici.



Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a declarat că nu vede pentru România și Bulgaria „nicio posibilitate” să intre în spațiul Schengen. „Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs”, a punctat responsabilul german. „Decizia nu va fi luată astăzi”, a mai spus Thomas de Maiziere legat de acest subiect, la sosirea la Reuniunea Consiliului UE pentru justiție și afaceri interne, notează portalul italian lumsanews.it.

Opinii rezervate au fost exprimate de responsabilii germani și cu privire la extinderea zonei euro și adoptarea monedei comune de către România și Bulgaria. Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaueble, a salutat inițiativa lui Juncker aflată „pe linia de bază a conceptelor noastre de politică europeană”, dar a amintit că pentru ca alte țări să se poată alătura zonei euro „este necesar să îndeplinească toate criteriile”, iar o adoptare „prematură” a monedei comune poate genera multe probleme, dând ca exemplu cazul Greciei. Este evident că statele care intră în zona euro „trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă și puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări”, a explicat oficialul german.

El a menționat că Germania dorește „o Europă puternică”, și că „este bine că cineva pune presiune și viteză”, referire tot la intervenția lui Juncker, dar a atras în același timp atenția că trebuie făcut „bine” acest lucru.

Mai mult decât atât, Schaueble a subliniat că „este important ca cetățenii statelor membre să fie convinși” de pașii care vor fi făcuți, el avertizând astfel asupra riscului ca în procesul aprofundării integrării europene dorite de Juncker să se ajungă la situații în care deciziile luate la Bruxelles să îndepărteze instituțiile europene de cetățeni.

Mai tranșant decât Schaueble a fost președintele comisiei de finanțe a Uniunii Creștin Sociale (CSU — aliata bavareză a Uniunii Creștin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunțat clar împotrivă extinderii zonei euro și a spus direct că România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile pentru a se alătura acestei zone.

În discursul său despre starea Uniunii Europene, susținut miercuri în plenul Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a enunțat printre prioritățile pe care le va urmări în cei doi ani cât va mai fi la conducerea Comisiei Europene extinderea zonei euro și a spațiului de liberă circulație Schengen. „Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen către Bulgaria și România. Trebuie de asemenea să primim Croația ca membru în Schengen odată ce îndeplinește criteriile”, a spus șeful executivului comunitar.

Prima reacția negativă a venit din partea Austriei, împotriva acestor propuneri pronunțându-se atât cancelarul social-democrat Christian Kern, cât și liderul conservator și totodată ministru de externe, Sebastian Kurz. Primul a calificat drept „necugetată” abordarea lui Juncker, amintind că pentru adoptarea monedei euro trebuie respectate cu strictețe criteriile de la Maastricht, în timp ce al doilea a subliniat de asemenea că „zona euro și spațiul Schengen sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc criteriile”, iar dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite, nimic nu este posibil.

digi24.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul