Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:03
Abonamente

Actualitate 12 Septembrie 2017, ora 05:09    Din editia print

Trei atacuri la care TIMPUL a fost supus și a rezistat

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Silviu Tănase, director TIMPUL: „Vom rezista încă 100 de ani!” 

În cei 16 ani de existență, redacția TIMPUL a fost supusă mai multor atacuri din partea unor persoane care, simțindu-se deranjate de materialele noastre, căutau să se răzbune pe căi mai puțin legitime sau chiar absurde. Din fericire, am reușit să ne menținem pe poziții de fiecare dată, pentru ca astăzi aceste cazuri să facă parte din istoria ziarului. Iar istoriei, bună sau rea, după cum spunea americanul David McCullough, nu i se întâmplă nimic rău dacă e transformată într-o poveste pe care cineva chiar vrea s-o citească. „Am rezistat 16 ani, vom rezista încă cel puțin 100 de ani”, consideră Silviu Tănase, directorul echipei noastre.

Alina Anghel, maltratată pentru o investigație

Cazul jurnalistei de investigație Alina Anghel este deja cunoscut în toată Europa. În 2004, ea a fost atacată în fața blocului în care locuia de către doi bărbați, care au lovit-o cu răngi. În consecință, Alina a suferit o comoţie cerebrală, o plagă craniană şi o fractură la antebraţul stâng.
Incidentul a avut loc după ce jurnalista a publicat mai multe materiale despre o tranzacţie cu automobile de lux „Skoda” dintre Cancelaria de Stat şi Compania „Daac-Hermes”, prin care ar fi fost deturnaţi bani publici, dar și despre un jeep de lux „Nisan XTerra” făcut cadou ministrului de Interne de către preşedintele „Daac-Hermes”, Vasile Kirtoka. Constantin Tănase declara atunci că atacul ar fi fost orchestrat de conducerea politică a ţării, începând cu preşedintele Voronin, care ar fi avut relaţii de prietenie cu Vasile Kirtoca şi cu ministrul de Interne, Gheorghe Papuc.
În acelaşi timp, compania „Daac-Hermes” a depus o cerere în judecată contra ziarului TIMPUL, solicitând despăgubiri materiale în sumă de două milioane de dolari. După ce a pierdut procesul la Curtea de Apel, riscând să dispară de pe piaţa media, ziarul şi-a întrerupt activitatea, schimbându-şi denumirea din „Timpul” în „Timpul de Dimineaţă”. Nereuşind să-şi facă dreptate în RM, redacţia a apelat la CtEDO. Pe 27 septembrie 2007, Curtea de la Strasbourg a dat câştig de cauză Alinei Anghel şi ziarului.

Redacţia, atacată cu ouă pentru un colaj



În dimineaţa zilei de 15 ianuarie 2007, un grup de preoţi şi enoriaşi au aruncat cu ouă în sediul redacţiei TIMPUL, au dat foc mai multor ziare şi au pătruns forţat în birourile reporterilor. Aceştia reprezentau Asociaţia religioasă „Sfânta Maică Matrona”, condusă de preotul Anatolie Cibric, şi îşi manifestau nemulţumirea faţă de publicarea unui colaj în care premierul de atunci, Vasile Tarlev, apăruse în veşminte de mitropolit. Poza lua în derâdere decizia Mitropolitului Vladimir care, cu o duminică înainte, îi permise primului ministru să se adreseze creştinilor de pe amvonul Catedralei „Naşterea Domnului”. Atacatorii s-au liniştit doar după intervenţia poliţiei. Menţionăm că, în acea perioadă, comuniştii profitau de biserică pentru a-şi lustrui imaginea în faţa electoratului, la fel cum astăzi procedează Igor Dodon şi socialiştii. Ulterior, în aprilie 2007, TIMPUL a depus o plângere la CEDO, invocând încălcarea dreptului la libera exprimare.

TIMPUL, falsificat în favoarea lui Igor Dodon

În cadrul campaniei electorale locale din 2011, când principalii favoriţi la funcţia de primar al Chişinăului erau Dorin Chirtoacă şi Igor Dodon, pe străzile Capitalei şi în lădiţele poştale ale chişinăuienilor au apărut gazete care imitau „Ziarul de Gardă” și „Timpul de Dimineaţă”. Clona ziarului nostru era întitulată „Timpul de Chişinău”. Publicaţiile contrafăcute aduceau critici dure edilului liberal al oraşului şi lui Victor Bodiu, candidatul la acelaşi fotoliu din partea PLDM. Potrivit căsuței tehnice a „Timpului de Chişinău”, foaia era editată de viceprimarul Nistor Grozavu, la acea oră primar în exercițiu. Acesta însă a respins orice legătură cu falsul mediatic.

În urma unei investigaţii efectuate de echipa noastră, am aflat că autorii clonelor au fost niște ideologi ucraineni, care erau angajați să organizeze o amplă campanie de susţinere a lui Igor Dodon, urmărind interese financiare în care acesta ar fi câştigat alegerile. Ei au fost invitaţi la Chişinău de către foşti politicieni dintr-un partid anticomunist dispărut, care au finanţat proiectul, dorindu-şi să preia controlul asupra unor întreprinderi municipale în cazul victoriei actualului președinte al țării la localele din 2011. Ucrainenii pregătiseră analize detaliate despre situaţia politică din RM, despre şansele PCRM la fiece secţie de votare, dar şi strategia campaniei electorale a lui Igor Dodon. Bunăoară, în portretul psihologic al candidatului comunist se nota că el arată excesiv de îndesat, că trebuie să renunţe la cămăşi roz cu cravate violete, să-şi retragă de pe blog fotografia în cămaşă naţională, să nu mai propage moldovenismul primitiv etc. I se recomanda să profite de firea impulsivă a lui Chirtoacă pentru a-și crea o imagine de bun familist. În unele materiale, Dodon nu era numit pe nume, ci „candidatul nostru”. Printre planurile strategice ale ucrainenilor era şi răspândirea ideii că Dorin Chirtoacă este omul lui Vlad Plahotniuc.

Grupul de ucraineni, format din cel puțin șase persoane, a intrat în RM prin regiunea transnistreană, fiind condus de Iaroslav Koţiuba şi Oleg Havici. Primul era jurnalist la publicaţia rusească „Segodnea”, iar celălalt face politică în Ucraina. Havici este autorul unui şir de articole scandaloase şi portavoce a ideii de separare a ţării vecine în două state: Ucraina de Vest, care să revină la monarhie şi să se apropie de Europa, şi Marea Ucraină, care să rămână sub ruşi. El a lucrat în RM și în 2005, în calitate de tehnolog politic pentru Blocul „Moldova Democrată”, fiind atunci expulzat din țară de către Vladimir Voronin.

Pe 13 mai 2011, Koțiuba și Havici au fost arestați în cadrul dosarului privind clonarea celor două ziare. Mai târziu, ei au fost transferați în arest la domiciliu și au fugit în Ucraina. Potrivit procurorilor moldoveni, cei doi au fost anunţaţi în căutare internaţională. 

Autorul clonelor „TIMPUL” și „ZdG” a fost arestat pentru separatism în Ucraina

Unul dintre autorii clonelor „TIMPUL” și „ZdG”, analistul politic ucrainean Oleg Havici a fost arestat la Cernăuţi în martie 2017, înainte de a organiza o masă rotundă cu genericul: „Apărarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina în contextul integrării europene”. Poliția a intervenit la cererea unor activiști civici din acest oraș, care au încercat să-l rețină cu forța pe Havici, acuzându-l de separatism, colaborare cu politicienii ruși și destrămarea Ucrainei.

Incidentul a avut loc în curtea hotelului „Bucovina” din localitate, în prezența participanților la „masa rotundă”, autorităților locale, reprezentanților OSCE, jurnaliștilor și invitaților străini, notează portalul de ştiri din Cernăuţi „BucPress”.

Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md