Astăzi 19 Iulie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 10:42
Abonamente

Editorial 4 Aprilie 2018, ora 09:44    Din editia print

Marime Font

Trei lucruri pe care nu le va face Dodon

În această săptămână, Curtea Constituțională, în unanimitate, a emis o nouă decizie istorică. Instituția, care este garantul Constituției, a emis o decizie ce i-a făcut pe mulți să ia apă în gură. N-am văzut reacții pe fond nici de la opoziția parlamentară sau extraparlamentară și nici de la președintele rușilor din Chișinău - Igor Dodon. Unicul lucru, pe care Dodon l-a putut scoate, este că „decizia” este o „plecăciune a unioniștilor”. Interesantă abordare din partea unui individ cu genunchii roși de la umblat, aplecat în fața celor care ocupă o bucată din R. Moldova.

a

 
 
 

1. Dodon nu va spune niciodată adevărul - Federația Rusă este pentru R. Moldova un stat agresor ce ocupă 11% din teritoriul țării. Președintele RM, conform Constituției, este comandantul suprem al forțelor armate. Acesta spune că „Republica Moldova este un stat neutru, dar dacă va fi necesar, se va apăra”. Probabil, pentru Dodon, să ai trupe militare străine pe teritoriul tău care susțin un regim politic ilegal și anticonstituțional nu înseamnă că s-a ajuns încă la „starea de necesitate”… Ce trebuie să se întâmple, tovarășe, ca să te ridici din genunchi și să le spui rușilor să-și ia tancurile și să meargă cu ele unde vor?

2. „Eu am înțeles mesajul lor și asta mă face să acționez și mai hotărât pentru protejarea neutralității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, declară cu tupeu și nesimțire același tovarăș Dodon. Dacă acesta ar fi declarat că va acționa și mai hotărât pentru protejarea intereselor ocupanților în R. Moldova, poziția sa ar fi avut sens și logică. Constituția R. Moldova, pe care Dodon a jurat s-o respecte, spune: „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii”. Este evident pentru toată lumea că prezența Armatei F. Ruse în R. Moldova este un caz de agresiune împotriva țării. Așteptăm ca tovarășul Dodon să ia „măsuri” pentru respingerea agresiunii. Doar așa ar putea demonstra că este președintele R. Moldova nu doar agentul Moscovei la Chișinău. Nu așteaptă nimeni de la Dodon așa ceva. De la un sclav al rușilor nu te poți aștepta la altceva decât la minciuni și manipulări. Din păcate pentru noi, ei doar asta știu.



3. „Componența CC-ului va trece, iar țara va rămâne și va păstra mereu ceea ce judecătorii CC-iști pun sub semnul întrebării”. Ambiguă și porcească estimare face tovarășul Dodon. Ce va păstra țara mereu? Trupe armate controlate de un stat străin? Tancuri sovietice conduse de „ivani”? „Graduri” și „Katiușe” îndreptate spre Chișinău? De ce tovarășul președinte e obsedat de apărarea unei neutralități ce vine la pachet cu trupe militare străine? Neutralitatea în forma sa actuală este o garanție absolută și totală pentru F. Rusă că R. Moldova nu-și va putea apăra statul. Pentru Moscova și agentura sa de la putere din Chișinău este vital ca R. Moldova să rămână singură și fără aliați în fața agresiunii rusești.


P.S.

Spune-mi ce prieteni ai ca să-ți spun cine ești

„Se vede că judecătorii de la CC au vrut să respecte și buchea Constituției, dar și cetățenia lor românească să nu o compromită”, declară cu tupeu Dodon. Ar merge o mică redactare: Se vede că Dodon a vrut și Constituția s-o respecte, dar și statutul de vasal să nu și-l compromită. Să te dai mare apărător al statalității, dar să stai pitit în spatele unei escadrile de tancuri - asta e definiția de sclav politic. Decizia CC ar fi trebuit să-i placă lui Dodon, neutralitatea lui iubită a rămas în picioare - și atunci care-i problema? Sclavul a reacționat bolnăvicios pentru că stăpânii lui au fost numiți - negru pe alb - OCUPANȚI. Aici îi doare cel mai tare. Pentru prima dată, după atâția ani, o instituție a statului a decretat ceea ce și așa se știa: R. Moldova este o victimă a agresiunii ruse, a cărei armată staționează ilegal pe teritoriul nostru suveran și susține un regim de ocupație criminal. Prin asociere, Dodon este și el vinovat de starea de ocupație pentru că este întotdeauna de partea criminalilor, nu de partea oamenilor. Președinția lui Dodon va trece, dar noi nu-i vom uita pe cei care și-au ros genunchii în fața ocupanților.
 

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Haz de necaz și minciuni de legat ochii

Povestea banilor continuă. Cum altfel, de vreme ce avem de îndurat dispariția miliardului? De atunci stăm pe datorii tot mai mari chiar dacă nu vom avea de unde să le întoarcem. Însă totul e pentru acum: să supraviețuim acum, să fim siguri că vom avea bani de pâine, să nu ne...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană

Motto: „Când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului”. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Eșecul Germaniei la Cupa Mondială

Eșecul Germaniei e un rezultat la care s-a „muncit” ani de zile. După ce în 2013 finala Ligii Campionilor se juca între două echipe germane, ambele conduse de antrenori germani, care cunoșteau jucătorii, a urmat Brazilia. Însă după Brazilia a venit primul pas al declinului:

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md