Potrivit Asociaţiei Naţionale de Tulburări Alimentare, aproximativ 20 de milioane de femei şi 10 milioane de bărbaţi din Statele Unite se confruntă cu tulburări alimentare, iar cele mai recente studii arată că tulburările alimentare sunt, de fapt, un termen general care descrie comportamentul nesănătos în privinţa mâncării (să luăm ca exemplu efectul yo-yo sau sentimentul de necontrolat când suntem în preajma mâncării) şi care este în creştere.
Pentru că una dintre măsurile de prevenire şi răspândire a virusului COVID-19 este izolarea la domiciliu, acest pas reprezintă un declanşator în contextul problemelor alimentare sau a persoanelor care au o ”relaţie complicată” cu mâncarea. De cele mai multe ori, această luptă este tăcută în viaţa de zi cu zi, iar acum este chiar mai dificilă.
Tulburările alimentare în izolare
Pentru că izolarea este necesară în vederea stopării răspândirii coronavirusului, această măsură poate fi dificilă în cazul persoanelor care se confruntă cu anumite probleme mentale, iar tulburările alimentare sunt una dintre ele. Distanţarea socială, autoizolarea şi alte măsuri care prevăd lupta împotriva virusului COVID-19 sunt contexte perfecte pentru accelerarea tulburărilor alimentare. Motivul este simplu: tulburările alimentare şi izolarea merg mână-n mână. Faptul că stăm acasă, departe de prieteni, familie sau colegi, restuarantele sunt închise, toate acestea reprezintă factori care nasc aceste probleme alimentare.
Persoanele care se confruntă cu tulburări alimentare tind să fie mai rigide şi să aibă probleme cu flexibilitatea. Din acest motiv renunţă la numeroase activităţi precum exerciţiile fizice sau participarea alături de grupuri de sprijin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
