Şirul loviturilor de stat în Turcia contemporană începe la 27 mai 1960, cînd colonelul Alparslan Turkes a anunţat că puterea a fost preluată de armată. Atunci s-a creat un Comitet de Uniune Naţională, iar premierul Ali Adnan Ertekin Menderes a fost închis, ulterior fiind judecat şi condamnat la moarte.
După 11 ani, în martie 1971, are loc a doua intervenţie militară în Republica Turcă, cunoscută în istorie ca “lovitură de stat prin memorandum”. La 12 martie, şeful Statului Major General, Memduh Tadmac, a înaintat prim-ministrului un memorandum ultimativ prin care se cerea "formarea unui guvern puternic şi credibil, care va neutraliza situaţia anarhică şi va aplica legi reformiste prevăzute de constituţie".
În septembrie 1980 a avut loc o altă lovitură militară în Turcia, condusă de către șeful Conducerii Generale turcești, generalul Kenan Evren, a treia la acea vreme din istoria recentă a Turciei. Anii ’70 ai secolului trecut au fost marcați de conflicte armate ale extremiștilor de stînga și dreapta, care au culminat cu preluarea puterii de către forțele armate. Pentru următorii trei ani forțele militare turcești au condus țara prin Consiliul Național de Securitate, înainte ca democrația să fie restaurată. Sub regimul militar toate partidele politice au fost interzise. În 1983 au apărut din nou partidele politice tradiționale, dar cu anumite restricții.
În 1993, în Turcia a existat o lovitură de stat, mișcarea fiind cunoscută drept "lovitura de stat militară sub acoperire". La începutul anilor 1990 în Turcia au avut loc o serie de violențe, din cauza conflictului cu kurzii, iar anul 1993 a fost marcat de mai multe decese suspecte: președintele Turgut Özal, lideri militari și jurnaliști. Investigațiile ulterioare au dus la concluzia unei posibile "lovituri de stat sub acoperire", menită să împiedice un acord de pace în conflictul turco-kurd.
În 1997 are loc un eveniment, intrat în istorie drept "lovitura de stat postmodernă" şi se referă la deciziile emise de conducerea militară turcă la o reuniune a Consiliului Național de Securitate, la 28 februarie. Acest memorandum a inițiat procesul care a grăbit demisia prim-ministrului Necmettin Erbakan și la sfîrșitul guvernului său de coaliție. În măsura în care guvernul a fost forțat să demisioneze fără dizolvarea parlamentului sau suspendarea Constituției, evenimentul a fost etichetat ca o "lovitură de stat postmodernă" de amiralul turc Salim Dervișoglu.
Tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie 2016 a fost organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor Armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atît de prim-ministrul Binali Yildirim, cît și de președintele Recep Tayyip Erdogan care a chemat populația în stradă. Tentativa de lovitură de stat a eşuat, iar potrivit ultimelor date, tulburările s-au soldat cu 265 de morţi, 1440 răniţi şi 2839 de arestări din cadrul personalului militar.
MOLDPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
