Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 14 Aprilie 2014, ora 07:38    Din editia print

Marime Font

Ucraina în faţa Pactului Ribbentrop-Molotov

Subiectul Ucrainei apare în mod surprinzător în stenograma discuţiei dintre regele României Carol al II-lea cu premierul britanic Neville Chamberlain, discuţie purtată în luna noiembrie a anului 1938. 

 
 
 

Presiunea germană asupra României, dezmembrarea Cehoslovaciei prin acordul de la Munchen din septembrie, dispariţia sistemului de garanţii de securitate din Europa stabilite prin pacea de la Versailles, problemele schimburilor economice dintre România şi Marea Britanie – toate erau subiecte curente şi fierbinţi pentru toamna anului 1938, în mod natural trebuiau să facă parte din discuţia purtată de Carol al II-lea cu Neville Chamberlain. Dar Ucraina?

Regele României se arăta foarte interesat de poziţia Marii Britanii faţă de o eventuală Ucraină independentă, ieşită în afara Uniunii Sovietice cu ajutorul Germaniei naziste. Răspunsul premierului britanic a fost scurt şi cel puţin dezamăgitor: Londra nu era foarte interesată de regiune, decât cel mult din punctul de vedere al păstrării principiilor de drept internaţional.



Mulţi ar spune că situaţia Ucrainei în 1938 era cât se poate de clară: o republică sovietică din componenţa URSS. De ce ar fi fost îngrijorat regele Carol al II-lea de crearea unei Ucraine independente? În realitate existau motive foarte serioase pentru îngrijorare la Bucureşti. În România se refugiaseră zeci de mii de combatanţi din războiul civil extrem de încurcat purtat în Ucraina după revoluţia bolşevică. Mahnovişti, petliurişti, susţinători ai guvernului lui Skoropadsky, dar şi susţinători ai altor grupări politice de la Kiev şi-au găsit refugiul în România înainte să se răspândească în întreaga Europă. Toate aceste grupări naţionaliste ucrainene – unite în principal de atitudinea antisovietică şi antirusească - au promovat în Europa ideea unei Ucraine Mari ale cărei graniţe urmau să cuprindă şi bucăţi zdravene din România Mare. Iar acest proiect a fost îmbrăţişat şi sprijinit de Germania nazistă. De partea cealaltă, acelaşi proiect a făcut parte şi din planurile Uniunii Sovietice. În ambele cazuri, Basarabia era văzută ca parte a noii Ucraine.

Componenta ideologică a Războiului Rece a încurcat foarte mult relatările istorice referitoare la această epocă tulbure. Toată lumea a preferat simplificările rapide: „ceilalţi” au fost trădători criminali. Anul trecut, postul public de televiziune din Germania ZDF a difuzat serialul „Mamele noastre, taţii noştri” care urmăreşte aventurile a cinci prieteni germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Polonia filmul a declanşat un val de proteste: luptătorii din rezistenţa poloneză sunt descrişi ca fiind antisemiţi. Dar în acelaşi film mai apar şi naţionaliştii ucraineni, purtând banderole în culorile galben-albastru ale drapelului ucrainean şi ajutându-i pe SS-işti la deportarea şi masacrarea evreilor. Recuperarea istoriei în Europa de Est se află încă la început de drum.

În ansamblu, Pactul Ribbentrop-Molotov este văzut ca un acord între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică pentru împărţirea Poloniei şi a ţărilor baltice. Basarabia şi Bucovina de Nord sunt cumva făcute uitate, iar chestiunea ucraineană şi confruntarea dintre Germania şi Uniunea Sovietică în privinţa Ucrainei este trecută sub tăcere. Confruntarea de azi din Ucraina a îmbrăcat alte haine ideologice, poartă măşti diferite – însă esenţa conflictului este aceeaşi. Nu ne rămâne decât să ne întrebăm la fel cum o făcea Carol al II-lea în 1938 ce atitudine vor avea ţările occidentale faţă de schimbarea regulilor jocului în Europa de Est.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul