După întrevederea avută ieri la Bruxelles cu premierul moldovean, Vlad Filat, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Füle, şi Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, au anunţat că UE va dubla cota de piaţă acordată vinurilor moldoveneşti. Dacian Cioloş a precizat că „toate demersurile necesare în acest sens au fost deja făcute, urmând ca în scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de situaţii”.
La numai câteva ore de la anunţul Bruxelles-ului, pe site-ul Serviciului Sanitar rus a apărut un comunicat în care se menţionează că „Rosspotrebnadzor” va interzice mai multor companii din Republica Moldova să exporte vin în Rusia, deoarece marfa conţine ftalaţi şi metalaxil.
Nu este pentru prima dată când Federaţia Rusă refuză să mai primească vinuri moldoveneşti. Prima dată, Rusia a interzis, sub acelaşi pretext, importul vinurilor moldoveneşti în 2006, imediat după ce Republica Moldova şi Ucraina au convenit să blocheze contrabanda prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De data aceasta, Rusia a început să aibă obiecţii la calitatea vinurilor moldoveneşti după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de instituire a Zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie 1940).
După primele semnale venite de la Moscova, specialiştii moldoveni au început verificările la fabricile de vinuri autohtone. Potrivit lor, „concentraţia medie de reziduuri în vinurile moldoveneşti este nesemnificativă, iar cantitatea de ftalaţi depistată în produsele vinicole poate fi găsită în orice produs alimentar”. Directorul Centrului de verificare a alcoolului din Republica Moldova, Rodica Sturza, susţine că vinurile moldoveneşti nu prezintă nici un pericol, iar pesticidele pe care „Rosspotrebnadzor” pretinde că le-a depistat nu apar în lista produselor dăunătore.
Academia de Ştiinţe a Moldovei a anunţat că nici o ţară din lume şi nici o organizaţie mondială de sănătate nu a stabilit limita de utilizare a ftalaţilor în produsele alimentare, inclusiv în vinuri. Totuşi, o directivă europeană, în vigoare de la 1 iulie 2008, recomandă statelor-membre ale Uniunii Europene să interzică utilizarea materialelor plastice şi a cauciucului care conţin ftalaţi şi pot să vină în contact cu apa potabilă sau cu alimentele.
Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice care se folosesc, în special, în calitate de adaosuri în materiale plastice, cauciucuri, în vopsele, în produse cosmetice şi în jucării. Potrivit medicilor, ftalaţii atacă în primul rând aparatul reproductiv la copii şi sunt consideraţi cancerigeni. Producţia mondială de ftalaţi constituie, în medie, trei milioane de tone anual.
Sursa: DW
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
