Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 09:23
Abonamente

Moldova 17 August 2017, ora 13:48

ULTIMA ORĂ / Ceban despre deputatul român Codreanu: Nu e primul și nici ultimul TRĂDĂTOR de patrie

Marime Font

Codreanu Constantin nu e primul și nici ultimul trădător de patrie, care vrea să transforme Moldova în județul unui stat străin, scrie supărat pe facebook, consilierul lui Dodon.

„Visul lui unionist se va spulbera cînd se va maturiza și se va trezi la realitate, dacă asta se va produce vreodată cu el. Sau cînd nu va mai fi finanțat din bugetul român pentru a vinde Moldova.

Noi ne vom păstra independența și suveranitatea ca stat moldovenesc. Iar anul 2018, prin decret semnat de președintele Igor Dodon, este declarat anul lui Ștefan cel Mare și Sfînt, domnitor al Moldovei, care mereu a protejat statalitatea moldovenească”.



Menționăm că Ivan Ceban este consilierul președintelui pro-rus Igor Dodon. În timp ce aceștea se dau mari „stataliști” - Federația Rusă continuă de mai bine de 25 de ani să sfideze statul lor și finanțeaza deschis regimul terorist de la Tiraspol.

De ce s-a supărat CEBAN?

Acesta a distribuit o știre de pe site-ul rtv.net cu titlu : „Constantin Codreanu: Reunirea cu Moldova este proiectul de ţară al României, după integrarea în NATO şi UE„. Conținutul știrii îl puteți vedea mai jos.

Președintele Comisiei pentru românii din afara granițelor, Constantin Codreanu, a declarat că reunirea este proiectul de țară al României, după integrarea în NATO și UE, iar anul 2018 trebuie să fie unul în care să se facă pregătirile pentru reunificarea 'celor două state românești'.

'Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm, dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atâta timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara granițelor și cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state românești care există acum, cele două state românești ale noastre, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt și este evident că orice discuție despre un proiect de țară nu poate fi decât unul despre reunire, nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă trebuie să spunem clar și răspicat că acesta proiectul nostru de țară după integrarea în NATO și UE', a declarat deputatul Constantin Codreanu, conform Agerpres.

Acesta a punctat faptul că este important să se înțeleagă că 'nici în 1859 și nici în 1918 nu a existat o euforie generală pentru acest proiect care a fost unirea și care este idealul românilor de pretutindeni și din toate timpurile' și că trebuie să existe masa critică pentru a impune clasei politice acest proiect și care să fie implementat pe cale pașnică.

'Trebuie să facem ce s-a întâmplat în Germania, în cazul celor două state, atunci când unirea a fost votată în parlamentele celor două state germane și aceasta este calea și pentru noi. Mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislația internațională, acordul final de la Helsinki din 1975 care permite modificarea frontierelor între două state în urma unei înțelegeri între ele, o modificare pașnică, pentru asta am pledat și vom pleda în continuare: pentru reunirea pașnică a celor două state românești', a conchis deputatul Constantin Codreanu.

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că acest proiect de țară trebuie să devină o prioritate a statului român, în contextul în care acesta este implicat puternic în stabilizarea frontierei UE și NATO.

'După integrarea României în NATO și UE, reunirea cu celor două state românești, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie proiectul de țară al României, statul român fiind implicat puternic în stabilizarea zonei și frontierei UE ȘI NATO. Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova și acest spațiu, acest no man's land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE și de NATO și de Rusia pe cealaltă parte. În cazul în care România nu-și va manifesta în mod clar interesul vis a vis de interesul cu Republica Moldova, acest no man's land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conștienți că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noștri și pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România și să devină o prioritate a statului român', a declarat Eugen Popescu.

Prezent la manifestări, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, a arătat că anul centenarului Marii Unirii 'este crucial în definirea proiectului de țară a României, respectiv reîntregirea națională' și a anunțat că duminică, la Palatul Parlamentului, 100 de organizații vor lansa un apel pentru ca 2018 să reprezintă anul în care România să-și asume clar și fără echivoc acest proiect național ca și stat și să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrățire între localitățile din cele două state.

'2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că granițele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români', a spus George Simion.

Acesta a ținut să sublinieze că anul 2018 este crucial și din perspectiva faptului că în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și este esențial ca toate forțele românești să se unească și să acționeze coordonat pentru a câștiga aceste alegeri și a evita ca forțele reprezentate de Igor Dodon să ia majoritatea parlamentară la Chișinău.

'Ar fi un dezastru (ca forțele reprezentate de Igor Dodon să câștige majoritatea parlamentară, n.r.), acest dezastru poate fi evitat, dar acum, înainte de a intra în anul 2018, este timpul acțiunii și toate forțele politice românești trebuie să acționeze unitar în sensul în care trebuie susținut un singur bloc unionist peste Prut', a mai spus George Simion, care a adăugat că proiectul unionist avansează și este 'numai o chestiune de ani și de context internațional pentru ca acest proiect de țară să se realizeze'.

Lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului vor continua în această săptămână, printre subiectele puse în dezbatere numărându-se problema asimilării și deznaționalizării românilor din comunitățile istorice, dar și situația românilor din Harghita și Covasna.

Sursa: Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md