Un Chişinău demola(n)t

publicat în Chișinău pe 9 Noiembrie 2011, 11:45

Monumentul de pe strada Alexei Şciusev 52 poate fi salvat

Clădirea de pe strada Şciusev 52 din capitală, edificată în secolul XIX şi care reprezintă un monument de valoare istorică şi artistică, cu trei niveluri de protecţie, urmează a fi demolată, iar în locul ei să fie înălţat un hotel de lux cu şase etaje. Doar Curtea de Apel poate decide soarta edificiului, la 17 noiembrie…

Monumentul este obiect de litigiu la Curtea de Apel de mai mult de un an şi jumătate. Ministerul Culturii, împreună cu locatarii din preajma obiectivului, susţinuţi de câteva organizaţii nonguvernamentale, au acţionat în judecată Primăria Chişinău şi actualul proprietar al clădirii respective. Numeroase scrisori, parvenite în adresa Primăriei şi a Inspecţiei de Stat în Construcţii, au sesizat asupra importanţei clădirii şi au îndemnat autorităţile să nu avizeze şi elibereze autorizaţie de construcţie pe adresa dată. Menţionăm că autorizaţia de construcţie a fost emisă cu doar două săptămâni înainte de anunţarea moratoriului asupra desfăşurării lucrărilor de construcţie sau reconstrucţie în centrul istoric al capitalei RM.



Cei care se opun demolării - respectiv edificării unei noi construcţii - susţin că proprietarul apartamentelor din incinta monumentului istoric de pe strada A. Şciusev 52 a obţinut toate actele necesare pentru proiectul său prin mijloace frauduloase. „Părtaşii fărădelegilor s-au extins peste tot - şi la Primărie, şi la Procuratură -, ei ignoră până şi Parlamentul, şi legile emise de el. Ei au buldozere, bani şi putere şi ruinează conştient patrimoniul arhitectural, construindu-şi pe seama acestor clădiri firme şi hoteluri care să le aducă venit. Nu realizează că e vorba de istoria noastră, totul se rezumă la business”, afirmă, revoltat, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă. Pentru el, este incredibil faptul că Primăria a permis demolarea monumentului, cu toate că Nicolae Samoilă, proprietarul clădirii, nu are nici autorizaţie de schimbare a destinaţiei obiectivului existent, nici acordul vecinilor autentificate la notar, nici avizul necesar pentru demolare de la Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice. O altă nelegiuire în acte, descoperită de Ministerul Culturii, a fost ştampila instituţiei sub semnătura lui Nicolae Răilean, fostul şef al Direcţiei patrimoniu şi arte vizuale. Aceasta a apărut după 16 iunie 2010, dar este semnată cu data de 21 ianuarie 2010, când Răilean nu mai activa.



Comisia parlamentară de profil a constatat încălcările din partea Primăriei şi a expediat dosarul spre examinare la CCCEC. Academia de Ştiinţe a RM, Consiliul Naţional pentru protecţia monumentelor, precum şi UNESCO şi-au expus poziţia privind păstrarea monumentului. Se pare însă că toate au fost şi sunt în zadar.

„Locuiesc în preajma edificiului de pe Şciusev 52. Fiind licenţiată în arte, m-a îngrijorat faptul că se doreşte demolarea monumentului. Dar nu m-am gândit că procesul judiciar va dura atât de mult şi că o să ne războim prin instanţe ani de zile, fără vreun rezultat”, ne spune Ana Simac. Tocmai de aceea, ea s-a alăturat mai multor militanţi pentru salvarea centrului istoric al Chişinăului, inclusiv câteva ONG-uri, care săptămâna trecută au protestat paşnic, în incinta Primăriei, contra lipsei de acţiune a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte demolarea monumentelor arhitecturale, la baza cărora stau documente emise de către fostul arhitect-şef al capitalei, Vladimir Modârcă. Aceştia au numit şi monumentele pe cale de dispariţie, printre care se numără: Parcul „Rugina”, Capela „Shipca”, clădirile istorice de pe strada Alecu Russo 8, Alecu Russo 18 şi bulevardul Moscovei 13. Iată că acestora li se alătură şi clădirea de pe strada Şciusev 52…

Dosar

¤ Potrivit legislaţiei, Centrul istoric al RM se află sub protecţia statului. Totuşi, în ultimii 20 de ani, ignoranţa funcţionarilor şi indiferenţa cetăţenilor au condus la deteriorarea şi distrugerea unui şir imens de obiective de patrimoniu arhitectural, fără ca vreo persoană fizică sau juridică să fie pedepsită pentru aceste ilegalităţi.

¤ Numărul monumentelor istorice din Chişinău, trecute în Registrul monumentelor de importantă naţionala şi municipală, este de 973. În ultimele două decenii, numai în capitală au fost demolate 136 de clădiri istorice: 42 cu valoare naţională şi 94 cu valoare locală. Din 16 sesizări cu privire la demolarea criminală a monumentelor istorice, în 13 cazuri Procuratura a refuzat începerea urmăririi penale pe motiv că „lipseşte componenta infracţiunii”. În 2011, se cunosc şase situaţii de acest gen.

¤ Ultimul caz semnalat de demolare ilegală este clădirea fostei Şcoli de agricultură de pe strada Sarmizegetusa 48. Complexul Şcolii de Vinificaţie şi Viticultură, construită în 1840, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ din Basarabia, a aparţinut statului, după care a ajuns patrimoniu municipal, iar în final a fost privatizată de câteva familii de profesori. În ianuarie 2011, imobilul a fost vândut Companiei de construcţii „Exfactor-Crup”, care la 3 noiembrie curent a început să o demoleze. În doar câteva zile, buldozerele au făcut-o una cu pământul…