Un „compromis de moment” pentru UTA Găgăuzia, care durează 24 de ani

publicat în Actualitate pe 25 Noiembrie 2018, 23:46

Deputaţii din 1994 explică motivele din care Parlamentul le-a dat găgăuzilor dreptul la autodeterminare externă

Astăzi, când reîntregirea Țării Românești pare a fi mai reală decât altădată, autonomia găgăuză amenință că, de se va întâmpla acest lucru, își va proclama independența. Avertizările liderilor de la Comrat au ca temei Legea cu privire la statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri din 23 ianuarie 1994, care prevede expres că, în cazul în care R. Moldova își pierde suveranitatea, găgăuzii au dreptul la autodeterminare externă. Anterior, analistul politic Oazu Nantoi a declarat pentru TIMPUL că, prin această Lege, Parlamentul a îngropat pentru totdeauna Unirea. Pentru a înţelege adevăratele motive care au condus la adoptarea legii respective, am discutat cu mai mulți deputați de la acea vreme.

Andronic: „Druc și Roșca, înarmați pe de-o parte, voluntarii din Găgăuzia, înarmați de sovietici de cealaltă parte”

Nicolae Andronic, care la acea vreme era vicepreședinte al Parlamentului, consideră că, înainte de a critica anumite legi, unii comentatori politici ar trebui să țină cont și de realitățile timpurilor în care au fost adoptate. „Realitățile erau următoarele: unioniștii Roșca și Druc stăteau înarmați în Cimișlia, pe de-o parte, iar voluntarii din Găgăuzia, înarmați de către Armata Sovietică, erau de cealaltă parte. Pe lângă această situație tensionată, R. Moldova nu putea fi primită în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fără o nouă Constituție, deci, noi eram presați de timp. Din această cauză au rămas și multe lucruri în Constituție care trebuiau schimbate mai târziu. Însă, în acel moment, legea trebuia adoptată pentru a debloca situația, știind că sforile în Găgăuzia erau trase de la Tiraspol. Prevederea legală a fost un compromis la acel moment, ulterior ea putea fi scoasă foarte ușor din lege”, spune astăzi Nicolae Andronic.

Fostul vicespicher consideră că această lege nu a fost modificată, deoarece toate partidele politice își amintesc de găgăuzi doar înainte de alegeri, când îi văd „ca pe 90 de mii de voturi și uită că, dacă ceri autonomie totală, atunci trebuie să ai și autofinanțare, ceea ce găgăuzii nu au”.

Diacov: „A fost condiția acceptării R. Moldova în Consiliul Europei”

Actualul președinte de onoare al Partidului Democrat (PD), Dumitru Diacov, a fost în anul 1994 deputat pe listele Partidului Democrat Agrar din R. Moldova (PDAM) și a recunoscut că anume el a fost responsabil de avizarea externă a acestui proiect de lege. De asemenea, Diacov a menționat că a avut mai multe discuții cu experții străini, cu ajutorul cărora au fost redactate articole sensibile din această lege. „Însă prevederea legală referitor la autodeterminarea autonomiei a fost una din condițiile înaintate de găgăuzi și acceptate de Consiliul Europei la momentul discuției proiectului de lege. Apropo, votarea Constituției și adoptarea Legii privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri au fost printre condițiile acceptării R. Moldova în Consiliul Europei. Anume datorită acesteia acum avem liniște și pace la sudul republicii”, specifică Diacov.
În acelaşi timp, președintele de onoare al PD susține că găgăuzii nu se vor folosi de această prevedere, întrucât R. Moldova este un stat integru. „Eu nu am simțit că cineva dorește să schimbe frontiera în această zonă a Europei, nici la București, nici în altă parte. Însă la noi, și aici și acolo, speculează cei care vor, ca pe seama lozincilor, să culeagă roade, să acceadă în Parlament sau să-și rezolve niște probleme politice”, conchide Dumitru Diacov.

Ghimpu: „A fost politica Moscovei, Consiliul Europei era împotrivă”

Liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, care pe atunci era deputat din partea Blocului Țăranilor și Intelectualilor, care a votat împotriva proiectului de lege, își amintește că, la momentul adoptării Legii privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, a prezentat expertiza Consiliului Europei, unde scria că găgăuzii nu au dreptul la autonomie, pentru că sunt un grup etnic ca și oricare altul din R. Moldova. „Politica PL-ului a fost dintotdeauna ca găgăuzii să-și ajusteze legislația la Constituție și să respecte statul R. Moldova, care le-a oferit dreptul de trai și această autonomie, dar nu să ne arate ei cum să trăim și în ce direcție să o luăm. Vă amintiți că înaintea semnării Acordului de Asociere cu UE, găgăuzii au organizat un referendum că, dacă semnăm acest acord, ei își declara independența?”, menționează Mihai Ghimpu.

Mai mult, președintele PL subliniază că, în anul 1994, nu era niciun fel de situație tensionată. „Era ca și acum. Ei cu Moscova și noi cu libertatea noastră. Și, chipurile, ca să potolim acest avânt al lor, s-a mers la un așa-numit compromis. De altfel ca și acum când, pentru a rezolva conflictul din stânga Nistrului, le dăm plăcuțe de înmatriculare. Însă, de fapt, asta a fost politica Moscovei. Fostul președinte al Dumei de Stat din Rusia a recunoscut în Parlamentul R. Moldova că atunci Moscova a fost nevoită să constituie aceste două enclave, ca să nu ne putem uni cu România. Mulți deputați de atunci nici nu sunt vinovați. Ei au fost conduși de agenții Moscovei și, veniți din colhozuri, oameni buni și gospodari, nu prea înțelegeau în politică și au votat această lege. Poate că acum mulți dintre ei regretă acest fapt”, consideră Ghimpu.

În opinia liderului liberalilor, această prevedere nu a fost modificată până în prezent, deoarece nu a existat o majoritate parlamentară de dreapta. Totuși, Ghimpu este de părere că unirea depinde, mai întâi de toate, de noi. Iar ipoteza că această prevedere legală îngroapă unirea este o speculație, deoarece noi oricând putem modifica această lege.

Suruceanu: „Din punct de vedere politic, e o obrăznicie să ne amenințe”

Nu la fel de împăcat cu voturile din trecut ale PDAM este interpretul Ion Suruceanu. Chiar dacă şi el a fost deputat agrarian în anii 1994-1998 şi recunoaşte că nu-și mai amintește dacă a votat această lege, acum o condamnă dur. „Dacă această lege a trecut, înseamnă că a fost votată de Partidul Democrat Agrar, din care făceam parte, cu susținerea socialiștilor și cine mai era acolo, pentru că Frontul Popular, sunt sigur, n-a votat-o. Așa că, posibil, am votat-o și eu, dar știți cum era atunci - la ședința fracțiunii se decidea dacă votăm toți sau nu. Am respect față de găgăuzi, îi cunosc ca pe oameni muncitori și liniștiți. Însă, din punct de vedere politic, e o obrăznicie să ne amenințe că, dacă ne unim cu România, ei vor fi independenți. Mâine-poimâine și ucrainenii de la nordul țării vor dori independența, dacă ceva nu le va conveni. Asta e o mare prostie!”, susţine cântăreţul.

Suruceanu mai spune că, fiind deputat, a înțeles că politica nu este pentru oamenii de creație. „Îmi amintesc că stăteam în sala de ședințe a fracțiunii Partidului Democrat Agrar și s-a pus la vot art. 13. Atunci 26 dintre noi au votat pentru limba română în Constituția R. Moldova, iar alții 30 au votat împotriva. Ne-am gândit că, cum n-ai da, suntem 26 pentru limba română și mai sunt și cei din Frontul Popular. Apoi, am mers doar 30 de metri din acea sală până în sala de ședințe a Parlamentului, iar când s-a pus la vot, eu am ridicat mâna pentru limba română. Și abia când în sală a început gălăgia, am observat că eram singurul cioroi alb - dintre toți colegii mei agrarieni, doar eu am votat pro. Și atunci Lidia Istrati, deputată de la Frontul Popular, mi-a spus: „Măi Suruceanu, acum ai văzut cu ce proști te-ai dus”. Și acum țin minte aceste vorbe”, relatează interpretul.

Cubreacov: „Această prevedere legală contravine însăși rațiunii de a fi a statului”

Vlad Cubreacov, fost deputat al Frontului Popular Creştin Democrat, care a votat împotriva acestei legi, amintește că ulterior Comisia de la Veneția a avizat legea respectivă și a stabilit o mulțime de nepotriviri dintre prevederile ei şi Legea Fundamentală a R. Moldova. „De exemplu, Constituția spune că Parlamentul este unicul for legiuitor, pe când, în Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, avem prevederea potrivit căreia ar mai exista încă un for legiuitor, deci, este o contradicție în termeni. Pe urmă, așa-zisul drept la autodeterminare externă este un lucru pe care nu-l prevede legislația nici a unei țări. Deci, R. Moldova este unică în felul său pe glob, cu această invenție rusească pe care a introdus-o în legislația sa. Prin urmare, această prevedere legală contravine însăși rațiunii de a fi a statului”, conchide Vlad Cubreacov.