Criza

Un nou tun de un miliard impotriva bugetului de stat

 Compania Bemol, investitor în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a beneficiat de subvenții de la stat de circa un miliard de lei în perioada 2008–2015, în urma reținerii TVA la vânzarea produselor petroliere.

Guvernul Republicii Moldova a acordat această subvenție Bemol Retail pentru a facilita investițiile în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

Numai că, potrivit managerului Danube Logistics, Mathias von Tucher, cea mai mare parte din subvenția de un miliard de lei a mers în deschiderea a zeci de benzinării Bemol și pentru un împrumut acordat Danube Logistics.

„După vânzarea Danube Logistics SRL în 2011 [către Danube Logistics Holding B.V.], Aliyev, prin intermediul companiei sale New Ventures Capital NV, a ordonat să oprească orice alte investiții în rețeaua de benzinării și să folosească profiturile generate pentru rambursarea unui împrumut către New Ventures Capital”, a precizat actualul manager al Danube Logistics.

Omul de afaceri azer nu a mai vrut să investească în Portul Giurgiulești după ce compania sa, Easeur, a vândut acțiunile din Danube Logistics (80%) către Danube Logistics Holding BV din Olanda.

„În 2010, s-au terminat obligațiile mele investiționale în Portul Giurgiulești. Noi trebuia să construim un port de pasageri, un terminal de petrol și un port de mărfuri. Am terminat portul la sfârșitul lui 2006 ca să transportăm de acolo produsele petroliere în stațiile PECO”, a declarat Rafiq Aliyev reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM).

Astfel, din subvenția acordată de stat, în valoare de peste un miliard de lei, către Bemol Retail, pentru facilitarea investițiilor în Portul Giurgiulești, au ajuns la Danube Logistics, pentru dezvoltarea portului, doar 151 de milioane de lei, ceea ce constituie puțin peste 15%.

Pe 17 decembrie 2008, Bemol a acordat un împrumut către Danube Logistics în valoare de 151 de milioane de lei (12,7 milioane de dolari) finanțat din subvenția încasată din partea guvernului pentru susținerea investițiilor prevăzute în Acordul de investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Împrumutul cu bucluc

Acest împrumut a constituit una dintre principalele acuzații aduse de către Bemol fostului său manager, cetățeanul german Thomas Moser, în cadrul unui proces intentat împotriva acestuia.

În opinia Bemol, chiar dacă cele 151 de milioane de lei au provenit din subvenția de stat, Thomas Moser nu avea voie să împrumute Danube Logistics cu acești bani. Administrația actuală a Bemol consideră că nu a avut niciun fel de obligații financiare față de operatorul Portului Giurgiulești.

Pe 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău l-a obligat pe Moser să plătească Bemol aproximativ 10 milioane de dolari drept prejudicii provocate în perioada 2006–2012, pe vremea când acesta a deținut funcția de director al Bemol.

De cealaltă parte, Moser susține că împrumutul acordat de Bemol către Danube Logistics s-a făcut în conformitate cu prevederile Acordului de investiții în vederea îndeplinirii angajamentelor investiționale în Portul Giurgiulești.

„Acest împrumut a fost finanțat în întregime din subvenția de stat acordată de Guvernul Republicii Moldova”, a precizat Moser într-un demers adresat fostului premier Pavel Filip pe 19 noiembrie 2018, la câteva zile distanță față de decizia Curții de Apel, care îi dădea câștig de cauză companiei Bemol.

Moser a solicitat în același document guvernului să confirme față de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și Curtea Supremă de Justiție că scopul subvenției pe care Bemol a încasat-o de la stat era destinată să faciliteze investițiile în port.

În interpretarea Danube Logistics și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Acordul de investiții nu prevede obligația Bemol să dezvolte o rețea de benzinării.

În schimb, Acordul prevedea înregistrarea obligatorie de către Bemol a unităților de comercializare a produselor petroliere în registrul reprezentantului guvernamental în Portul Giurgiulești în vederea controlului asupra numărului de benzinării prin care urma să fie colectată subvenția în formă de scutire de TVA.

De cealaltă parte, pe 18 decembrie 2018, Ministerul Justiției, într-un răspuns semnat de fostul secretar de stat Nicolae Eșanu, a indicat că subvenția a fost acordată de către guvern în mod individual.

Cu alte cuvinte, în opinia Ministerului Justiției, care citează o notă a Ministerului Economiei și Infrastructurii, toate cele trei firme investitoare trebuiau să investească individual în obiectivele pe care și le-au asumat în Acordul de investiții.

Fiecare parte semnatară și-a asumat obligații și a obținut drepturi individualizate privind efectuarea investițiilor reglementate prin Acord: Danube Logistics – operarea PILG prin prestarea serviciilor de transportare, depozitare a încărcăturilor de orice natură, inclusiv produse petroliere; Bemol Refinery – operarea rafinăriei și prestarea serviciilor de rafinare a petrolului brut, prelucrarea, depozitarea, achiziționarea și vânzarea petrolului brut și a produselor asociate; Bemol Retail – importul, achiziționarea, distribuirea, depozitarea, comercializarea produselor petroliere pe tot teritoriul Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul Ministerului Justiției solicitării Danube Logistics.

Beneficiile acordate fiecărui investitor, se precizează în același răspuns al Ministerului Justiției, au fost și sunt aplicabile doar investițiilor relevante menționate anterior pentru fiecare investitor.

r.

Investițiile „individuale” ale Bemol

Astfel, Ministerul Economiei și Infrastructurii a comunicat că Bemol Retail a beneficiat de facilitățile acordate în conformitate cu articolul 5 al Acordului de investiții pentru realizarea angajamentelor asumate la punctul 4.1 din Acord.

Conform articolului 5 din Acordul de investiții, Bemol urma să aplice TVA la vânzarea produselor petroliere prin oricare benzinărie, dar avea dreptul să rețină TVA-ul care, în mod normal, ar fi ajuns la bugetul de stat.

Această facilitate fiscală a fost acordată pentru Bemol, conform Acordului, în schimbul investițiilor pe care urma să le facă această companie, prevăzute la punctul 4.1 al documentului.

Potrivit acestui punct, „investițiile și activitățile Bemol sunt toate cheltuielile legate de evaluarea, elaborarea, proiectarea achiziționarea, arenda, construcția, instalarea, finanțarea, asigurarea, deținerea în proprietate, operarea, repararea, înlocuirea, renovarea, întreținerea tehnică, majorarea capacității, extinderea și protecția unităților de comercializare a produselor petroliere”. Pentru a nu afecta activitatea companiei Danube Logistics aflată în litigiu cu Bemol, Thomas Moser a plecat de la conducerea Danube Logistics, locul său fiind preluat de către Mathias von Tucher.

Acesta din urmă va trimite un demers similar Ministerului Economiei și Infrastructurii, condus de Chiril Gaburici. Tucher a acuzat Ministerul Economiei de interpretare „falsă și înșelătoare” a Acordului de investiții.

Danube Logistics este de părere că documentul obligă toate părțile semnatare la investiții în port. „Danube Logistics a plătit prețul de achiziție de 12,8 milioane de dolari pentru terminalul petrolier nefinalizat între 2005 și 2013, cu sprijinul finanțării de 151 de milioane de lei primiți de la Bemol Retail, care, la rândul ei, a fost finanțată din subvenția acordată de Guvern”, se menționează în reacția Danube Logistics.

În explicațiile fostului ministru al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la demersul lui von Tucher, subvenția de stat acordată de guvern companiei Bemol, în valoare de un miliard de lei, nu are nicio legătură cu obligațiile investiționale ale Danube Logistics și Bemol Refinery în Portul Giurgiulești.

„Raportările Ministerului Economiei și Infrastructurii la normele din Acord constituie o reflecție directă a prevederilor acestora care fundamentează întinderea drepturilor și obligațiilor părților semnatare și justifică drepturile acestora de care beneficiază. Expunerea unor dezacorduri cu privire la aceste prevederi de natura celor invocate în scrisorile remise [de Danube Logistics] nu pot descalifica nicidecum reglementările Acordului de investiții care au un caracter direct și explicit”, susține Gaburici în răspunsul său.

Această interpretare a Acordului de investiții, potrivit Danube Logistics, este în defavoarea Republicii Moldova: „În cazul în care Bemol Refinery nu își îndeplinește obligația restantă să construiască rafinăria de petrol în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, Guvernul nu ar putea recupera o parte din subvențiile pe care le-a încasat Bemol Retail”.

„În mod obișnuit, subvențiile sunt acordate pentru investiții de interes public. Dezvoltarea unei rețele de 50 de benzinării costă mai puțin decât subvenția pe care Bemol a încasat-o de la Guvern – peste un miliard de lei și poate avea legătură cu interesul public doar dacă este folosită în sprijinul investițiilor în construcția primului port și a primei rafinării de petrol din Moldova”, adaugă reprezentanții Danube Logistics.

Reporterii CIJM l-au întrebat și pe fostul ministrul al Economiei, Marian Lupu, semnatar din partea Guvernului al Acordului de investiții, dacă firma Bemol era obligată sau nu să investească în dezvoltarea Portului Giurgiulești. Aceasta însă s-a folosit de calitatea ta sa actuală de președinte al Curții de Conturi și a evitat un răspuns direct, trimițându-ne din nou la Ministerul Economiei.

Cu toate acestea, Marian Lupu afirma în 2006 că Lupu mai preciza că acest privilegiu a fost oferit Bemol pentru compensarea cheltuielilor suportate de către investitor în urma stingerii datoriilor Moldovei față de BERD.

Prin urmare, Danube Logistics a plătit prețul de achiziție de 12,8 milioane de dolari pentru terminalul petrolier nefinalizat între 2005 și 2013, cu sprijinul finanțării de 151 de milioane de lei primiți de la Bemol Retail, care, la rândul ei, a fost finanțată din subvenția acordată de Guvern.

Chiril Gaburici, în boardul Bemol

Mandatul lui Chiril Gaburici la Ministerul Economiei și Infrastructurii s-a încheiat pe 8 iunie 2019, cu puțin timp înaintea căderii guvernului Pavel Filip și a fugii oligarhului Vlad Plahotniuc din Moldova. La peste un an de la plecarea sa din funcția de ministru, în noiembrie 2020, el a fost numit președinte al Consiliului de Administrație Bemol.

Solicitat să comenteze un eventual conflict de interese între Bemol și persoana sa, Chiril Gaburici a evitat, după mai multe solicitări, să răspundă întrebărilor reporterilor CIJM. Mai mult, reprezentanții Bemol au încercat să convingă reporterii de faptul că odată ce a răspuns compania, de ce ar mai fi nevoie și de răspunsurile personale ale lui Gaburici?

De altfel, Bemol a recunoscut că a beneficiat în perioada 2008–2015 de un miliard de lei de la stat, însă acest lucru a fost în conformitate cu Acordul de investiții. În ceea ce privește angajarea lui Chiril Gaburici, Bemol ne-a declarat că fostul ministru nu deține funcții administrative în cadrul companiei.

„El este doar membru al Consiliului consultativ (!) al companiei. Dacă Danube Logistics deține informații despre ilegalitățile Bemol și ale domnului Gaburici, să se adreseze organelor competente. Dacă acest fapt nu se face, ilegalități nu există și nu sunt altceva decât o minciună”, a comunicat Bemol reporterilor CIJM.

Ce ascunde guvernul în afacerea Portul Giurgiulești

În decembrie 2004, un grup de companii cunoscute atunci ca Azertrans, Azpetrol Refinery și Azpetrol au semnat un Acord de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova pentru dezvoltarea PILG.

Investițiile totale ale celor trei întreprinderi se așteptau să ajungă la 250 de milioane de dolari pe parcursul a 25 de ani. În schimbul stingerii garanției de stat, guvernul a acordat o subvenție estimată la un miliard de lei către Bemol Retail între 2008 și 2015 pentru a facilita livrarea investițiilor convenite cu cele trei întreprinderi.

În 2006, cele trei firme ale Grupului Azpetrol, deținut de Rafiq Aliyev, și-au schimbat denumirile, după arestarea acestuia de către autoritățile azere.

Azertrans a devenit Danube Logistics, Azpetrol Refinery – Bemol Refinery și Azpetrol – Bemol Retail. Această mișcare a fost făcută de către omul de afaceri azer pentru a-și proteja companiile din Moldova de autoritățile azere.

În urma Acordului de investiții, Danube Logistics se obliga să construiască infrastructura portuară, Bemol Refinery – să ridice o rafinărie de petrol cu o capacitate de 1.000.000 – 2.000.000 de tone de petrol și Bemol Retail – să dezvolte o rețea de până la 50 de benzinării.

Astăzi, la 17 ani de la încheierea Acordului de investiții, considerat secret de stat, Bemol Refinery nu și-a onorat obligația să construiască rafinăria. Referindu-se la acest angajament, Rafiq Aliyev a declarat că Bemol Retail lucrează strict în conformitate cu Acordul de investiții, îndeplinind toate punctele sale.

„Această întrebare nu trebuie să fie adresată mie, ci Guvernului și domnului Moser. Guvernul nu a repartizat terenul [din port]. Acolo este spațiu privat. După semnarea Acordului de investiții, toți au mers acolo și au cumpărat loturi. Acum, un ar costă acolo 15.000 de euro”, a spus omul de afaceri.

La rândul său, Guvernul nu a oferit societății Danube Logistics suprafața rămasă de 65 de hectare de teren necesare pentru extinderea „business park”-ului din port, pentru construcția rafinăriei și a altor proiecte.

Conform Acordului de investiții, Danube Logistics ar fi trebuit să primească în arendă, pe 99 de ani, o suprafață de teren de 120 de hectare pentru dezvoltarea portului. Până în prezent însă, această companie a intrat în posesia a doar 55 de hectare.

În 2008, societatea a fost obligată să cedeze Guvernului pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri o suprafață 0,52 hectare din cele 55. Executivul de la Chișinău a hotărât să ridice el însuși un port de pasageri prin intermediul Întreprinderii de Stat Portul Fluvial Ungheni.

Guvernul nu și-a îndeplinit nici obligația de a reabilita drumul care asigură conexiunea între Giurgiulești și Chișinău. Și, în cele din urmă, oficialii moldoveni nu au obligat Bemol Refinery să construiască rafinăria de petrol în port, cea mai importantă investiție din cadrul acestui obiectiv strategic. Ministerul Economiei și Infrastructurii a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor.

„Având în vedere litigiile ce vizează investitorii în cadrul Acordului de investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, pentru a nu admite influențarea mersului examinării cauzelor judecătorești pendinte, ministerul se va abține de la declarații”, se menționează într-un răspuns la adresa Centrului de Investigații Jurnalistice.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *