Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 19 Februarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Cultură 19 Iunie 2017, ora 14:50    Din editia print

Un simpozion literar

Marime Font

Timpul, care trece astăzi atât de rapid, nu este mai nemilos ca altădată, decât în alte veacuri. El a fost întotdeauna implacabil. Dacă ne raportăm la vremuri, observăm că diminuează valorile din noi, pentru că acestea apun odată cu oamenii renumiți. Și, totuși, mai există și azi din acei care își îndreaptă atenția și amintirea, cu vreun elogiu, spre adevăratele personalități din trecutul glorios al neamului. O activitate de elogiu, adusă poetului, prozatorului, dramaturgului, omului politic și de cultură, Vasile Alecsandri, s-a desfășurat în perioada 7-10 iunie, proiect susținut de Consiliul Județean Bacău și de Primăria municipiului Bacău.

Ediție-pilot sau de încălzire

Este incontestabil faptul că V. Alecsandri, mentorul care a deschis calea spre Europa, merită nu doar laudo laudatio, dar și o cunoaștere și o recunoaștere profundă, utilă generațiilor succesoare. Acesta a fost și obiectivul manifestării „Alecsandriada”, ediția I, desfășurată cu prilejul aniversării a 199 de ani de la nașterea poetului. Activitatea a inclus și un concurs de poezie și dramaturgie pentru tinerii debutanți din țară și din spațiul cultural românesc din afara granițelor. La această ediție-pilot sau de încălzire, după cum avea să se exprime poetul și omul de cultură Dumitru Brăneanu, managerul proiectului, au participat mai multe personalități: academicieni, poeți, scriitori, jurnaliști, editori de ziare și reviste, profesori universitari, cadre didactice, elevi. Prin Alecsandri sau, mai bine zis, reuniți de Bardul de la Mircești, și-au dat mâna reprezentanți din mai multe orașe: Iași, Suceava, Piatra Neamț, București, Chișinău etc. Astfel, ziarele și revistele de cultură și de atitudine – „Plumb” (Bacău), „Actualitatea literară” (București), „Deșteptarea” (Bacău), „Bucureștiul literar și artistic” (București), „Spații culturale” (Râmnicu Sărat), „Contrafort” (Chișinău), TIMPUL (Chișinău) sunt doar câteva periodice care, în mod sigur, ar disputa între ele să fie amfitrioana prin origine a lui Alecsandri.

Mediul academic despre Alecsandri

„Alecsandriada” de la Bacău a găzduit un mediu academic. Acești ultimi mohicani (sper să nu fie ultimii) ai culturii românești au venit cu gândul la Alecsandri să ne spună că V. Alecsandri a fost cea mai mare personalitate a generației pașoptiste resimte cumplite și aceste vremi. Poetul de la Mircești este primul mentor care a deschis poarta spre Europa. În pledoaria sa despre regele încoronat al poeziei românești, academicianul Victor Crăciun a menționat că Alecsandri a fost cea mai reprezentativă figură de bărbat prin tot ceea ce a făcut pentru România și pentru Europa. Dacă nu era Alecsandri, nu era Eminescu. La acest simpozion literar, personalități, care descoperă și azi spațiile culturale românești, au menționat că Alecsandri era adevărul, iar adevărul era România. „El a încheiat un drum și a deschis o cale lui Eminescu să se vadă cu ce bun simț s-a intrat în cultura europeană”, a accentuat despre imaginea culturală de atunci a Țării noastre, acad. Victor Crăciun.

Despre cel mai mare român, recunoscut în spațiul european, au mai intervenit, câte puțin, dar profund, cu pledoarii fără pereche: poetul Lucian Strochi (Piatra Neamț), prof. Nicolae Scurtu (București), jurnalista Doina Cernica (Suceava) ș.a.
Discursurile apologetice ale generației, care a crescut cu modelul eroului Dan, căpitan de plai, s-au îndreptat spre același portret caracteristic lui Alecsandri, care ne protejează și azi – el a devenit european nu pentru sine, ci pentru România, adică pentru Țară.

Nevoia de modele culturale

Alecsandri, un poet solar, pe bună dreptate a fost numit și soarele Europei. Exponent al culturii românești, el avea o gândire regală. Iar drumul pe care l-a parcurs este pentru noi un model de român autentic. Acest argument vine să-l completeze și pe celălalt – autor a două imnuri - Imnul regal (Imn lui Ștefan cel Mare) și Hora Unirii.



E greu să credem dacă, după tot ceea ce a făcut Alecsandri, va mai putea răsări un altul. Cert e însă faptul că pe această undă intelectuală, poetică și științifică s-a desfășurat simpozionul „Alecsandriada” din Bacău. Îi dorim viață lungă, să ajungă din urmă „Alecsandriana” de la Liceul „V. Alecsandri” din Chișinău (director Daniela Vacarciuc) care e deja la un deceniu de existență și printr-o alternanță din „d” în „n” sau invers, să se reunească în Hora Unirii. Motive de trăire românească, prilejuite de asemenea întâlniri culturale sunt multe, avea să puncteze în studiile sale, dar și în fața publicului Ioan Dănilă, profesor la Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău: „Avem nevoie de modele și scriitorul, diplomatul, omul politic de primă mărime al sec. al XIX-lea este reper fundamental în motivarea interioară a românilor de această vârstă pentru a-și croi viitorul”.

Bicentenarul în fața unei case demolate

Anul care vine va fi bicentenarul lui V. Alecsandri. Data și anul nașterii sunt 14 iunie 1818, Bacău, dar se spune că s-a născut în drum spre Chișinău. Sunt mai multe versiuni ale locului nașterii, dar și probleme locale actuale, legate de amintirea poetului. Cea mai dureroasă este că nici până astăzi casa, unde s-a născut, nu are imaginea binemeritată a unui loc de muzeu. Ba mai rău, stă izolată să cadă la orice mică furie a naturii, chiar sub privirile trecătorilor sau ale locuitorilor din preajmă. Nu se găsește un suflet ambițios să o renoveze. Și asta pentru că ne lipsește puterea de convingere de a deschide o casă-muzeu în amintirea poetului cu o minte regală, pe care o avea Alecsandri când, ministru de Externe fiind, în față i se deschideau ușile Franței sau ale Angliei.
Silvia Strătilă

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul