Astazi se implinesc cinci ani de la „marea extindere” a Uniunii Europene. Pe 1 mai 2004, la UE au aderat zece noi state din Europa Centrala si de Est, majoritatea foste socialiste si sovietice, si anume, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Ungaria, Slovacia si Slovenia. In mod firesc, la consemnarea de astfel de date, ne intrebam de unde am pornit si unde am ajuns.
Cele mai multe intrebari retorice ne apar mai ales cand este vorba de ?arile Baltice, impreuna cu care nu doar ca am facut parte din Uniunea Sovietica, dar si am pornit – cel putin, asa parea – spre un nou inceput. Nici acum balticii nu uita ca Chisinaul a fost prima capitala din lume care le-a recunoscut independenta. Numai ca astazi ei se uita cu o oarecare compatimire la noi, care n-am stiut nici macar sa mergem pe cararea batatorita de ei. Spre deosebire de Moldova, la ei s-a produs o lustratie tacita, balticii alegand inca din anii ’90 sa construiasca o tara noua cu forte noi, disociindu-se de trecutul sovietic si comunist. Si astazi vedem ca nu au dat gres.
La 1 ianuarie 2008, noile membre ale UE au intrat – cu exceptia Ciprului – in spatiul Schengen, iar in scurt timp vor adera si la zona euro. La cinci ani de integrare, noii europeni spun ca marele beneficiu e ca au inceput sa se simta confortabil in propria tara, au siguranta si incredere in viitor. Nu s-a intamplat nimic spectaculos in acest rastimp, povestesc ei, pentru ca schimbarile s-au produs treptat, in procesul de pregatire a aderarii. Noii europeni si-au facut la timp toate temele pentru acasa, iar in schimb au primit fonduri europene, care au accelerat reformele si au produs modernizarea tarilor lor. Trebuie sa mentionam ca, inainte de a fi primite in marea familie europeana, toate aceste tari au aderat la Alianta Nord-Atlantica, considerata un coridor al integrarii europene. „In UE exista doar cateva tari membre neutre, dar niciuna nu a facut parte din Pactul de la Varsovia”, declara un oficial ungar pentru TIMPUL. Tot el ne-a sfatuit prieteneste sa ne decidem odata ce vrem – ori UE, ori CSI, caci „un proverb maghiar spune ca un credincios nu poate merge duminica sa se roage simultan la doua biserici”.
Chiar daca, oficial, efectele integrarii inca nu pot fi contabilizate, ele exista. Nu in zadar moldovenii obisnuiti se zbat sa ajunga in Europa, apeland chiar si la cai mai putin „ortodoxe”. Cert e ca de noi aceste state s-au indepartat destul de mult. Nu stim numai daca noi batem pasul pe loc sau mergem inapoi. Acum, dupa ce europenii descopera „realizarile” regimului Voronin, toate progresele si stabilitatea comunistilor s-au prabusit. Motiv din care va trebui sa o luam de la inceput…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
