Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 15:06
Abonamente

Editorial 5 Noiembrie 2012, ora 08:04    Din editia print

Marime Font

Unire pentru românii de pretutindeni

Am urmărit cu atenţie declaraţiile ambasadorului Ucrainei în România, făcute pentru internauţii români.  

 
 
 

Excelenţa Sa Teofil Bauer a spus că în Ucraina România este asociată cu Ceauşescu şi migraţia romilor, iar în România Ucraina este asociată cu Cernobîlul şi asuprirea minorităţii române. Diplomatul ucrainean simplifică datele problemei: este vorba de nişte stereotipuri care trebuie depăşite. Ar trebui totuşi să cernem puţin afirmaţiile, ca să nu ne încurcăm în pleavă.

Asocierea romi-români este folosită de mulţi cu o maximă ipocrizie, ştiindu-se că este de natură să stârnească iritare. Brandul „Ceauşescu” ataşat României este o chestiune diferită: depinde despre care Ceauşescu vorbim? Acel Ceauşescu primit la Casa Albă de mai multe ori şi plimbat cu trăsura reginei prin Londra, acel Ceauşescu care îi reproşa lui Brejnev furtul tezaurului şi inventarea limbii moldoveneşti? Sau Ceauşescu promotor al unor politici economice scăpate de sub control, înlănţuit de putere şi patron al unui sistem politic bazat pe represiune? Pe de altă parte, Cernobîlul poate fi văzut şi el în mai multe feluri: ca o poveste eroică a unor salvatori care şi-au dat viaţa pentru a opri un dezastru sau ca o inconştienţă a unei administraţii a unui imperiu gripat.



Însă asuprirea minorităţii române din Ucraina nu este sub nicio formă un clişeu. Este o realitate cu care se confruntă zilnic sute de mii de români. Mult mai mulţi decât 151.000 de români trăiesc în Ucraina - faptul că mulţi îşi spun moldoveni reprezintă o moştenire toxică a Imperiului sovietic. Însă sprijinul acordat de autorităţile ucrainene reprezintă problema principală a relaţiei România - Ucraina în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Pe scurt: Kievul a preluat o moştenire stalinistă şi o duce cu voioşie mai departe, pentru că are impresia că îi este folositoare.

În astfel de chestiuni este nevoie de unirea românilor. Secolul XXI deţine mecanisme legale internaţionale care pot fi la fel de benefice precum unirile teritoriale din secolul al XIX-lea. Deja avem un exemplu în acest sens - colaborarea dintre deputatul Ucrainei Ion Popescu şi cel al R. Moldova Vlad Cubreacov din urmă cu mai mulţi ani a spart gheaţa pentru românii din Valea Timocului. O rezoluţie promovată de cei doi deputaţi la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a pus pe agenda internaţională chestiunea românilor din nord-estul Serbiei. În Valea Timocului, Belgradul a împrumutat tehnica sovietică „divide et impera”: românii au fost botezaţi vlahi şi s-a trecut la promovarea agresivă a acestei false identităţi. În prezent, românii din Valea Timocului se găsesc în atenţia Comisiei Europene şi constituie un subiect de negociere pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. O acţiune comună a românilor de pretutindeni a dat rezultate în condiţiile în care au fost folosite mecanismele internaţionale existente.

Românii din Ucraina au nevoie de astfel de acţiuni comune care să se bazeze pe legislaţia internaţională şi să creeze mecanisme de protejare a drepturilor lor. Rezultatele nu sunt spectaculoase şi nu se văd peste noapte, însă efectele sunt durabile.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md