Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 28 Aprilie 2017, ora 07:49    Din editia print

Marime Font

Unirea noastră din 2018 şi Ambasada Rusiei

Vom avea de trecut o piatră de hotar grea, în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la realizarea unităţii naţionale a poporului român. Toate forţele conştiente ale neamului nostru trebuie să îşi dea mâna pentru a spune: avem 100 de ani de când am fost toţi împreună, vom mai fi iarăşi ce am fost. 

 
 
 

Ambasada Rusiei la Bucureşti s-a trezit să aţâţe inutil spiritele româno-ruse, şi aşa aflate în poziţii aproape ireconciliabile, pentru a nega masacrul de la Fântâna Albă (în care, chipurile, doar 50 de oameni ar fi fost omorâţi) şi pentru a reinterpreta, în stil stalinist, istoria Basarabiei şi a neamului nostru. Într-o lume în care diplomaţia şi pragmatismul domnesc, cei de la Ambasada Rusiei au ales să pună mâna pe ghioagă, într-un stil care ne aminteşte de vremuri de mult apuse. Mult mai de apreciat ar fi fost nişte poziţii de compromis, care să aducă cele două popoare mai aproape.

Proiectul re-Unirii noastre trebuie să aibă ca punct de referinţă împlinirea celor 100 de ani de la ceea ce astăzi numim România Mare. Reunirea, ca proiect de ţară, este singura care poate aşeza pe temelii sănătoase naţiunea noastră, de la Nistru până la Tisa. Reunirea poate da startul unui dialog corect între poporul nostru şi poporul rus, un dialog venit de la egal la egal, în care respectul reciproc trebuie să existe şi în care vechile răni să se poată vindeca.



Demult, între conceptul de naţiune şi o instituţie sau alta nu mai poate fi pus semnul egal. Nu cred că ghioaga este caracteristică pentru naţiunea rusă. Fiecare dintre noi suntem parte componentă a neamului nostru şi nu putem lăsa celebrarea centenarului ca o grijă pentru alţii. Fiecare din noi trebuie să ne aducem contribuția la măreţia neamului sau vom asista la decăderea lui.

La fel cum anul 2012 a fost un start pentru mişcarea civică unionistă, 2018 reprezintă examenul ei de maturitate. Oricine se consideră unionist trebuie să lupte, în nume propriu, şi mai ales împreună cu alţii, uniţi pentru a aduce mai aproape dezideratul. Altfel, vom decădea şi noi şi poporul nostru.

Viitoarea realizare a unirii, între Republica Moldova şi România, reprezintă un proiect eminamente european, iar toate entităţile care sporesc colaborarea şi unirea forţelor popoarelor europene trebuie să aibă la bază şi viitorul stat reunit. Vocaţia poporului nostru este eminamente europeană şi stă la temelia Vechiului Continent. În aceste momente, construcţia Uniunii Europene suferă cutremure. Noi trebuie să fim cei mai aprigi susţinători ai unităţii europene!

Statui, proiecte sociale sau autostrăzi, mari concerte şi serbări, acestea sunt doar forme de marcare a Centenarului Unirii. Fondul este reunificarea naţiunii noastre, întipărirea dezideratului în conştiinţa fiecărui cetăţean şi trebuie să stea la temelia tuturor politicilor ambelor state. Iar dacă conducătorii celor două state stau împotriva firescului, ei trebuie înlocuiţi, iar în loc să vină oameni care să ţină la poporul nostru greu încercat.

Am avut, în ultima sută de ani, multe greutăţi, ce ne-au făcut să fim slabi, temporar. Puterea noastră va reveni, dacă vom şti să o clădim şi să fim constanţi pe măsura edificării construcţiei. Alegerile din R.Moldova de la sfârşitul anului 2018 trebuie să aducă o entitate unionistă care să coaguleze voturile segmentului din societate care ştie că Unirea e unica soluţie. Ce facem pentru a avea această entitate?

În faţa generaţiilor trecute, ne închinăm, acum, în prag de Paştele Blajinilor, iar pentru generaţiile viitoare avem datoria de a le lăsa şi lor o ţară unită.  

Un articol de: George Simion
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul