Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Opinii & Editoriale 22 Iulie 2013, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Unirea se face, rămâne de rezolvat problema transnistreană

Băsescu exercită de ani buni de zile o fascinaţie magnetică aproape irezistibilă în stânga Prutului. 

 
 
 

Cum-necum, Băsescu s-a identificat cu două proiecte majore pentru apropierea celor două maluri ale Prutului: redobândirea cetăţeniei române şi bursele de studii. Este vorba de două proiecte care au câteva calităţi ce le dau efecte pe termen lung şi foarte lung: în primul rând, este vorba de chestiuni palpabile, practice care au efecte imediate; în al doilea rând, se adresează direct oamenilor, sunt resimţite direct în rândul poporului.

Gazoductele, liniile de transfer pentru energia electrică sau podurile sunt într-adevăr chestiuni practice şi cu efecte asupra cetăţenilor – însă acestea sunt diluate prin intervenţiile autorităţilor, sunt îndepărtate şi văzute ca succese guvernamentale. Nici nu pot fi comparate cu paşaportul românesc care deschide toate şansele şi neşansele Uniunii Europene sau cu statutul de student la Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara, statut cuplat cu posibilităţi limitate doar de voinţa şi capacităţile fiecărui student de a-şi continua instruirea oriunde în lume. Cele două proiecte ating întregul spectru al populaţiei: de la veteranii şi deportaţii care au păstrat România în suflet în cele mai negre perioade ale istoriei, până la tinerii care se întreabă încotro s-o apuce.



Cele două proiecte au făcut mult mai mult decât au oferit o minimă reparaţie la pachet cu o şansă de viitor: au integrat românii basarabeni în România, din toate punctele de vedere. Faptul că graniţa de pe Prut a fost menţinută deschisă împreună cu redobândirea cetăţeniei române, în ciuda presiunilor unor neprieteni de la Bruxelles sau de aiurea, a permis osmoza românilor de pe cele două maluri. Contactul direct aruncă în aer legendele de tipul „românii sunt canibali fascişti” sau „basarabenii sunt nişte sovietici rusificaţi”. Până şi etnicii ruşi încep să îşi caute strămoşi născuţi în România Mare.

„Valul basarabean” din literatura şi arta românească a detronat multe ierarhii şi a zguduit un sistem osificat în deceniile totalitarismului. Însă mai presus de toate, românii basarabeni au intrat în politica românească: voturile din stânga Prutului nu mai pot fi ignorate de niciun politician de la Bucureşti. Iar românii basarabeni sunt mult mai activi politic, mult mai conştienţi decât restul românilor. Iurie Leancă şi Vladimir Voronin simt foarte bine efectele acestor deschideri şi ar vrea să le limiteze fiecare după firea şi năravul lui: Leancă ne vorbeşte evropeneşte despre micşorarea numărului de burse, Voronin ar vrea să închidă graniţa şi suduie birjăreşte în lipsă de alte argumente.

În timp, identificarea lui Băsescu cu redobândirea cetăţeniei române şi bursele pentru basarabeni se va dilua. Românii basarabeni îşi vor alege tabere politice diverse de la Bucureşti şi nu vor mai fi atât de încrâncenaţi. Însă până atunci proiectul major este menţinerea acestei deschideri şi a circulaţiei libere a oamenilor şi ideilor peste Prut. România Mare este alcătuită din oameni, nu din teritorii şi administraţii.
Până atunci, Băsescu a pus pe masa politicienilor de la Chişinău două teme majore: o garanţie voalată că Republica Moldova are şanse mari să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană la Vilnius (dacă a reuşit Serbia, o ţară sfâşiată de războaie crâncene, de ce nu ar reuşi Republica Moldova?); pe lângă aceasta a venit avertismentul: aderarea Chişinăului la Uniunea Europeană nu se va putea încheia fără rezolvarea conflictului transnistrean (indiferent ce formă va avea această rezolvare).
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md