Dupa patru zile de alegeri, noul Parlament European se profileaza printr-o crestere a ponderii conservatorilor, dar si a orientarilor extremiste de dreapta, care, de regula resping modelul constructiei comunitare in tarile de origine. Cu toate ca recesiunea economica face ravagii pe continent, oamenii care s-au prezentat la vot nu au alergat spre formatiunile de stanga (socialiste, social-democrate, comuniste).
Scrutinul s-a remarcat printr-un absenteism-record la nivel UE. Rata medie de participare la vot in cele 27 de tari-membre a fost de 43,09%. Pe ansamblu, socialistii au iesit umiliti din aceasta confruntare. Partidul Popular European anunta ca ar fi dispus sa realizeze o larga coalitie in legislativul comunitar cu socialistii si cu liberalii. In Austria, Partidul Conservator este in frunte cu 29,7% din voturi, depasindu-i pe social-democrati, care au luat doar 23,8%. FPO, condus de euroscepticul Hans-Peter Martin, a fost cotat cu 17,9%.
Belgia este dominata usor de crestin-democratii flamanzi, cu 15,13%, care i-au depasit pe liberalii flamanzi si pe francofonii socialisti. Flamanzii secesionisti de la Vlaams Belang au luat doar doua mandate. Bulgaria se remarca prin victoria lui Boiko Borissov, primarul Sofiei, cu formatiunea de dreapta GERB – 26,15% din voturi. Socialistii premierului Serghei Stanisev au luat doar 18,87%. Partidul nationalist Ataka de extrema dreapta, care a respins aderarea Turciei la UE, a obtinut 11,43%.
In Cehia Democratii Civici, de dreapta, coordonati de ex-premierul Mirek Topolanek, au inregistrat o victorie neta cu 31,4% din voturi, in fata rivalilor social-democrati.
In Cipru, partidul DISY (de dreapta) a obtinut 35,65% din sufragii, depasind partidul comunist AKEL, condus de presedintele Demetris Christofias (34,0%). Social-democratii din Danemarca, aflati in opozitie, conduc cu 21,5% din voturi. Liberalii aflati la putere au adunat 20,2% din voturi. Partidul Poporului Danez, de extrema dreapta, va avea doua mandate. In Estonia, Partidul de Centru din opozitie a invins Partidul Reformelor, aflat la putere si condus de premierul Andrus Ansip.
Finlanda se remarca prin ascensiunea nationalistilor din miscarea „Adevaratii Finlandezi”, care au obtinut 9,8% din voturi. Partidul de Centru al premierului Matti Vanhanen a obtinut 19% din voturi, in timp ce partenerii de guvernare, conservatorii Coalitiei nationale, au luat 23,2%. Partidul de dreapta al presedintelui Nicolas Sarkozy a obtinut o victorie detasata la alegerile europene din Franta, in fata unei opozitii socialiste. Partidul de guvernare UMP a obtinut 27,89%, cu 11 puncte procentuale mai mult decat Partidul Socialist (PS – 16,48%).
Germania trimite cei mai multi eurodeputati la Bruxelles – 99. Uniunea Crestin Democrata a cancelarului Angela Merkel a repurtat o victorie clara – 37,9% din sufragii. Partidul Social Democrat a inregistrat un scor de 20,8%, cel mai mic de dupa razboi.Grecia a dat expresie numeroaselor scandaluri provocate de socialistii din Pasok (33,2%), optand pentru conservatorii de la Noua Democratie (36,6%).
Partidul Fianna Fail, aflat la guvernarea Irlandei, a luat doar 23% din voturi, in timp ce Fine Gael din opozitie a urcat la 30%. Partidul Laburist a obtinut 16% din voturi, inaintea celor din Sinn Fein (12%). Silvio Berlusconi conduce totusi in Italia, chiar daca nu asa cum a vrut el. Partidul Poporului Libertatii condus de Il Cavaliere a luat 34,7%. Partidul Democrat a fost cotat cu 26,3%. Un rezultat bun a realizat Liga Nordului, condusa de Umberto Bossi si care a luat 9,5%. Bossi respinge imigratia si este aliatul lui Berlusconi.
In Letonia, Uniunea Civica a obtinut 24,23% din voturi. Centrul Armonia, o coalitie de partide rusesti, a urcat pana la 19,53% din sufragii. Partidul nationalist Uniunea pentru Patrie si Libertate, aflat in coalitia guvernamentala, a obtinut 7,46%.
Lituania a preferat Partidul Conservator al premierului Andrius Kubilius, care a luat 26,53% din voturi. Social-democratii se afla pe locul al doilea cu 18,65%. In Luxemburg, Jean-Claude Juncker, o vulpe politica batrana, cel mai longeviv lider european la putere, a castigat alegerile parlamentare si pe cele europene, care s-au tinut concomitent.
Malta a acordat 54,77% din voturi opozitiei laburiste, in timp ce Partidul Nationalist liberal, aflat la putere, a obtinut 40,49%.
Premierul Marii Britanii este cel mai lovit. Partidul Laburist, dupa toate scandalurile de infantila coruptie, abia a fost cotat pe locul al treilea, cu 15% din voturi. Dupa conservatorii lui David Cameron care au luat 29%, si dupa UKIP, un partid eurofob, cotat cu 17%. Este pentru prima data cand britanicii au ales doi eurodeputati dintr-un partid de extrema dreapta – BNP.
Olanda s-a remarcat prin ascensiunea lui Gert Wilders, care a luat 17% din sufragii, deci patru locuri in Parlamentul
European. Wilders a cerut expulzarea musulmanilor din Olanda si scoaterea Romaniei si a Bulgariei din Uniunea Europeana. El a reusit sa obtina locul al doilea, dupa Partidul Crestin-Democrat al premierului Jan Peter Balkenende.
Partidul liberal Platforma Civica, aflat la putere in Polonia, a invins cu 44,39% din voturi. Partidul conservator Dreptate si Justitie al fratilor Kaczynski se afla pe locul al doilea, cu 27,41% din voturi. Alianta stangii democrate si Uniunea Muncii au luat 12,33%.
In Portugalia a invins dreapta, prin Partidul Social Democrat cu 31,7%. Din aceasta formatiune face parte Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene. Socialistii premierului Jose Socrates au fost cotati cu 26,6%. Romania are repartizate 33 de mandate de europarlamentari pentru urmatorii 5 ani. In urma rezultatelor alegerilor din 7 iunie, PSD va avea 11 europarlamentari, PD-L, 10 reprezentanti plus mandatul candidatului independent Elena Basescu, care s-a reintors in formatiunea condusa de Emil Boc, PNL – cinci europarlamentari, iar UDMR si PRM, cate trei reprezentanti.
Slovacia ramane alaturi de formatiunea de stanga a premierului Robert Fico, care a invins cu 32,1% din voturi. Pe locul al doilea se afla liberalii din SDKU. Partidul SNS, cunoscut pentru discursurile contra tiganilor si a ungurilor, intra in PE cu un loc.
Opozitia de centru-dreapta din Slovenia a obtinut doua mandate din sapte. In urma, se afla social-democratii, tot cu doua mandate. Spania este un caz tipic. Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy, de dreapta, aflat in opozitie, a invins cu 42,2%, fata de socialistii lui Jose Luis Zapatero, cotati cu 38,05% din voturi.
Suedia este dominata de social-democratii din opozitie, care au luat 24,6% din sufragii. Moderatii premierului Fredrik Reinfeldt au fost invinsi. Partidul Piratilor, care militeaza pentru legalizarea fisierelor pe Internet, a obtinut peste 7% din voturi.
Ungaria se remarca la vreme de criza prin valurile revansarde facute de Fidesz, condus de Viktor Orban – 56,37%. Socialistii din MSZP, aflati la putere, au luat doar 17,37% din sufragii. Jobbik, un partid de extrema dreapta, este cotat cu 14,77%.
Structura Parlamentului European – legislatura 2009-2014
Noul legislativ comunitar are 736 de membri, fata de 785, cati erau in legislatura trecuta. In linii mari, eurodeputatii se vor orienta spre urmatoarele grupari consacrate:
EPP-ED: Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni – 267
PES: Grupul Socialist din Parlamentul European – 159
ALDE: Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – 81
UEN: Grupul Uniunea pentru Europa Natiunilor – 35
GREENS/ EFA: Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana – 51
GUE/NGL: Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica – 33
IND/DEM: Grupul Independenta si Democratie – 20
Altele – 90
Parlamentul European se va reuni in sesiunea inaugurala pe data de 14 iulie 2009.
Dupa „Gardianul”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
