Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:14
Abonamente

Actualitate 5 Septembrie 2016, ora 09:50    Din editia print

Universități fără studenți, stat fără viitor

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

În R. Moldova sunt înregistrate oficial 30 de instituții de învățământ superior. Se pare că în anul de studii 2016-2017 în multe dintre ele va bate vântul. 

Toate aceste universități luptă ca să atragă cei circa 12 mii de absolvenți care au susținut cu brio examenele de bacalaureat. După al doilea sau chiar al treilea tur de depunere a dosarelor de admitere, nu s-au completat nici măcar locurile cu finanțare de la buget. Mai mult decât atât, o bună parte din absolvenți au ales să plece la studii peste hotare. De ce de la an la an avem tot mai puțini studenți, cum universitățile noastre au devenit neatractive și cine se face responsabil de prăbușirea sistemului educațional, am încercat să aflăm de la cei care activează în acest domeniu.

În 2016 peste 21.500 de elevi au susținut BAC-ul, dintre ei peste 5.200 au fost restanțieri din anul trecut. Potrivit rezultatelor prezentate de Ministerul Educației, aproape jumătate dintre candidaţi au picat cel puțin unul dintre examene. Rata de promovare constituie puțin peste 50 la sută. Astfel, circa 12 mii de candidaţi au promovat examenul de maturitate. Conform datelor Agenției de Asigurare a Calității din cadrul Ministerului Educaţiei, dintre cei restanțieri, doar un pic peste zece la sută au luat note bune. Totodată, din toți candidații doar unul s-a ales cu zece pe linie, iar alți 1488 au obținut în medie o notă mai mare sau egală cu opt (n.red. în 2015 au fost 1418).



La fel ca în anii precedenți, anul curent Guvernul de la București a oferit câteva mii de burse pentru studenții din R. Moldova. Potrivit Ministerului Educației, România a pus la dispoziție, cetăţenilor moldoveni, în total 6610 locuri, cu 600 mai mult decât în 2015. Dintre acestea 1570 de burse pentru învăţământul preuniversitar, 3190 de burse – studii de licență, 700 de burse master etc. Lucrul dat îi nemulțumește pe reprezentanții instituțiilor superioare de la noi, care învinuiesc autoritățile statului că nu sunt capabile să-i țină pe absolvenți acasă. În această vară, în multe instituții superioare de învățământ nu s-au creat cozi la depunerea dosarelor, iar rezultatele admiterii nu au satisfăcut așteptările administrației universităților.

Vor să devină stomatologi, juriști, economiști sau jurnaliști

Într-un comunicat al Ministerului Educației este menționat că după încheierea primei etape de admitere în învățământul superior, la ciclul I – studii superioare de licență, au fost înmatriculate puțin peste 10 mii de persoane. În instituțiile de învățământ superior publice au fost înmatriculate, la locurile cu finanțare de la buget, un pic peste 4600 de persoane şi la cele cu finanțare pe bază de contract peste 4500 de persoane. Ministerul Educației precizează că au rămas neacoperite circa 7 mii de locuri. În instituțiile de învățământ superior private la ciclul I licență au fost admiși 1317 candidați.

În sesiunea de bază au încheiat admiterea doar trei din toate instituțiile de învățământ superior din țară. Acestea sunt: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” (USMF), Academia „Ştefan cel Mare” MAI, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Potrivit reprezentantei Ministerului Educației, Doina Usaci, candidaţii la admiterea în învățământul superior, ciclul I – studii superioare de licență, au avut dreptul să se înscrie concomitent la mai multe specialităţi din diverse domenii de formare profesională, la una sau mai multe instituţii de învățământ superior, ulterior urmând să fie înmatriculați doar la o specialitate în cadrul unei singure instituţii de învățământ.

Conform datelor oficiale, anul acesta, cele mai solicitate specialități, la fel ca și în anii precedenți, sunt: Stomatologie, unde au fost depuse 28 de cereri pentru un loc, Drept – 20 cereri, Farmacie – 14 cereri, Limbi moderne – 10 cereri, Contabilitate și Jurnalism - câte 9 cereri, Business și Administrare și Tehnologii Informaționale – câte 7 cereri, Finanțe și Bănci – 6 cereri pentru un loc.

Locuri neacoperite și la universitățile cu tradiție

După prima etapă de depunere a dosarelor, peste 90 la sută din instituțiile de învățământ autohtone au anunțat că n-au reușit să înscrie numărul necesar de studenți. Astfel, toate aceste universități au prelungit perioada de admitere, care, la unele, continuă chiar și în aceste zile.

Pe site-urile web a fiecărei instituții am găsit un număr de locuri ce nu a fost acoperit la studii de ciclul I, licență. Spre exemplu, la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au mai rămas 376 de locuri la buget și 502 locuri la contract. Aici cele mai nepopulare specialități sunt: Limbi și literaturi – 27 de locuri la buget, Fizică – 24, Biblioteconomie, Asistenţă informaţională şi Arhivistică – 21, Biologie – 20, Matematică -19, Informatică – 18, Chimie – 12, Geografie – 10.

La Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), situația nu diferă cu mult. Aici au rămas neacoperite 266 de locuri la buget și 991 de locuri la contract. Absolvenții nu sunt prea dornici să aplice la următoarele specialități: Tehnologia construcțiilor de mașini - 19 locuri buget; Ingineria produselor textile şi din piele – 14 locuri buget și altele.


Admiterea 2016-2017

Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) stă un pic mai bine la capitolul locuri bugetare, după primul tur, în această instituție, neacoperite au rămas doar 31. Dintre acestea, 15 la specialitatea „Statistică și previziune economică”. La contract situația nu este atât de bună, aici au mai rămas 1294 de locuri neacoperite: 121 - contabilitate, 141 – business și administrare și 116 locuri la finanțe și bănci.

Agronomia, horticultura și silvicultura - neatractive pentru absolvenți

La celelalte universități numărul locurilor incomplete este mult mai mare. Spre exemplu la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM), nici după cel de-al doilea tur de admitere nu s-au suplinit toate locurile cu finanțare de la buget. Virgiliu Morei, secretarul comisiei de admitere din cadrul acestei instituții, susține că anul acesta situația nu diferă cu mult de cea de anul trecut. Potrivit lui, până în acest moment, din cele 24 de specialități, doar la 16 s-au completat toate locurile, iar la 8 n-au fost acoperite nici măcar cele de la buget. „La viticultură și vinificație avem 15 locuri cu finanțare de la stat, Agronomie - 14, Protecția Plantelor – 9, Horticultură, Silvicultură și Grădini publice – câte 8, Biotehnologii agricole – 6, Ingineria mediului – 3. Prima este o specialitate foarte bună, dar nu a fost înregistrată nici măcar o cerere. La Zootehnie, la fel avem 15 locuri libere, s-a înscris o persoană, dar am orientat-o către alte domenii, pentru că era evident că nu se va forma grupa”, a comunicat Morei.


UASM, blocul facultății de Agronomie

Reprezentantul UASM se arată convins că numărul mic de studenți este o consecință a fluxului mare de absolvenți care au ales să-și continue studiile peste hotare. „O bună parte au mers în România, dar și în alte țări. Dacă la buget nu s-au completat locurile, la contract situația în general e gravă. Acest lucru se întâmplă din cauza problemelor din țară. Guvernanții duc o politică păguboasă ce ține de domeniul educației”, a mai menționat secretarul comisiei de admitere.

La Universitatea Agrară, specialitățile care au fost completate cu studenți încă din primul tur, sunt: cele economice, medicina veterinară și dreptul. În prezent, aici toți doritorii încă mai pot depune dosarele pentru a fi admiși.

De ce mulți aleg să-și facă studiile în străinătate?

În ultimii ani tot mai mulți absolvenți aleg să aplice la universități din străinătate, acest lucru îl demonstrează și datele oficiale. Majoritatea dintre ei merg în România, unii însă preferă destinații mai puțin populare. Andrei Arâcu, a absolvit anul acesta Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău și a fost deja acceptat să-și facă studiile la o instituție de învățământ superior din Strasbourg, Franța.


Andrei Arâcu, student moldovean în Franța

Tânărul spune că decizia de a merge anume în această țară a luat-o acum un an, dar însăși plecarea peste hotare era planificată de mult timp. „Am ales să fac studiile universitare în Franţa datorită unei calităţi net superioare a programului de studii, a lipsei corupţiei şi a copiatului. Totul se datorează profilului francofon de la liceu, vieţii sociale active şi oportunităţilor de peste hotare. Acolo voi studia dreptul. Am scopuri măreţe, iar oportunităţile, stagiile şi proiectele, oferite studenţilor de acolo, cu siguranță mă vor ajuta să-mi îndeplinesc visele”, a menționat entuziasmat proaspătul absolvent.


Universitatea din Strasbourg

Dintre colegii de clasă ai lui Andrei, doi pleacă, la fel, în Franţa, unul în Germania, unul la Moscova, 7 în România şi 10 rămân în Moldova.

Tot peste hotare va studia și Ana Posohin, la fel, absolventă a unui liceu prestigios din Capitală. Ea a ales să-și îmbogățească bagajul de cunoștințe în Rusia, la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale (MGIMO). „Am decis să-mi fac studiile peste hotare ca să capăt o experiență nouă și să văd cum funcționează un alt sistem de educație. Din fericire, am câștigat una dintre cele trei burse oferite de către Ministerul Educației de la noi. Am ales această universitate pentru că este una cu renume internațional și pregătește viitori diplomați mai mult de 70 de ani”, a mărturisit tânăra, care s-a arătat convinsă că acolo va obține cunoștințe pe care n-ar fi putut să le obțină acasă.


Ana Posohin, studentă din R. Moldova care urmează să-și facă studiile în Rusia

Cei care rămân acasă râvnesc locuri de muncă bine plătite

Chiar dacă fenomenul migrației academice devine tot mai conturat, unii absolvenți optează totuși pentru universitățile din R. Moldova. Alexandra Chiricenco, spre exemplu, o altă absolventă a unui liceu din Capitală, a fost admisă la Universitatea de Medicină. Tânăra se arată convinsă că va reuși să obțină cunoștințele necesare la ea acasă. „Încă din liceu am încercat să aflu mai multe informații despre studiile în domeniul medical, atât de la noi, cât și de peste hotare. Astfel, am ajuns la concluzia că și în Moldova se fac studii de calitate, fapt care m-a convins să aplic la USMF. Cât de banal ar suna, dar aș vrea să pot oferi ajutor celor care au nevoie și acest fapt mă motivează să-mi dedic zece ani din viața studiilor în domeniul respectiv”, a comunicat tânăra.


Alexandra Chiricenco, studentă USMF

O altă absolventă care a decis să-și facă studiile la o universitate autohtonă este Alina Reniță. Tânăra și-a încheiat studiile la un liceu din raionul Basarabeasca și a depus dosarul la Academia de Studii Economice (ASEM), specialitatea Managementul Resurselor Umane. Ea recunoaște că decizia de a rămâne în țară i s-a dat cu mare greu. „Momentan vreau să fiu mai aproape de cei dragi, probabil acest lucru a cântărit cel mai mult. Am chibzuit bine, aproximativ o lună, căci am făcut o alegere ce ține de viitorul meu. Sper că după ce voi obține diploma, să mi se ofere un loc de muncă bine plătit la mine în țară. Deşi… cunosc suficient de bine situația în care s-au pomenit în prezent tinerii specialiști”, a subliniat proaspăta studentă.


Alina Reniță, studentă ASEM

„A fost depășit bum-ul nașterilor masive – situația se va agrava”

Sociologa Diana Cheianu-Andrei este de părere că întreg sistemul de învățământ moldovenesc este într-o stare precară, iar numărul de elevi și studenți continuă să scadă pentru că a fost depășit bum-ul nașterilor masive. „Acum, în R. Moldova, natalitatea este de 1,27, acest indicator este mult mai mic decât cel care ar permite înlocuirea generației, el fiind de cel puțin 2,1. Totodată, de la sfârșitul secolului trecut, fenomenul migrației populației capătă amploare. Mulți părinți își iau copiii în țările în care au plecat anterior. În următorii ani, cei care trebuiau să nască aici, din păcate, vor naște peste hotare”, susține specialista.


Universitatea Ion Creangă din capitală

Potrivit ei, astfel de condiții afectează foarte mult liceele și, respectiv, universitățile. Prin urmare, vom asista la închiderea parțială a unor școli primare, gimnazii și licee. „Vorbind despre învățământul superior, există tot mai multe oportunități de a studia peste hotare. Pe lângă bursele universitare oferite de România, și alte state pun la dispoziție locuri pentru absolvenții moldoveni. La fel, mulți tineri pleacă la studii pe cont propriu și participă la concursuri în universitățile din străinătate”, se arată convinsă sociologa.

Diana Cheianu-Andrei consideră că guvernarea actuală ar trebui să fie preocupată de readucerea studenților noștri în țară și de oferirea unor oportunități de angajare în câmpul muncii. Ea mai menționează că, în prezent, autoritățile eșuează la acest capitol și prin urmare sistemul de învățământ s-a pomenit într-o situație critică.

Specialista a punctat că dacă în următorii ani nu vor fi întreprinse măsuri în direcția îmbunătățirii stării demografice a populației, situația se va agrava și mai mult.
 
Diana Cheianu-Andrei, sociologă:
„Mulți tineri specialiști care au studiat peste hotare nici nu-și doresc să revină acasă, iar cei care fac totuși acest pas, se confruntă cu dificultăți atunci când trebuie să-și găsească un serviciu. Totodată, urgent trebuie să îmbunătățim învățământul nostru universitar. Condițiile existente sunt departe de cele din țările europene…”

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md