Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Atitudini 3 Decembrie 2012, ora 07:25    Din editia print

Marime Font

Vă așteptăm cu brațele larg… închise!

Atragerea investițiilor, crearea unor locuri de muncă și asigurarea unor salarii mari de către Guvern, rămân, se pare, a fi doar niște lozinci electorale sau teme de discuții cu diplomații străini, în pauzele dintre analizarea posibilităților de a mai democratiza sau a mai integra societatea moldovenească.

 
 
 

Serialul investitorilor supărați, lansat de publicația „Adevărul”, nu a adus nimic nou. Cazurile grupurilor Lear Corporation și Draexlmaier a scos la lumină situația existentă în viața economică, încă de la lansarea istoriei de succes – Republica Moldova.

Și decizia de a pleca din Republica Moldova corespunde deciziilor luate de mulți oameni de afaceri din Moldova după contactele, în majoritatea cazurilor „neprotejate” și, deseori, cu „perversiuni”. Doar că moldovenii pleacă fie în offshore, fie în umbră.



De ce? Sloganul tradițional „Achită impozitele și dormi liniștit!” în Moldova sună „Plătește impozitele și dormi pe veci liniștit!”. E un fals că oamenii de afaceri nu doresc să plătească impozitele. Toți oamenii cu care am vorbit au spus că sunt de acord să plătească 10%-15% din rulaj și să uite de Fisc.

În plus, oamenii de afaceri nu se simt protejați în fața organelor de control. Fraza din filmul „Briliantovaia ruka” – „Obligați-i pe toți locatarii să cumpere bilete de loterie, iar dacă nu vor, deconectați-le gazul”, reprezintă perfect situația din sistemul fiscal și, desigur, vamal al R. Moldova.
Dacă toată contabilitatea e în regulă – vă blocăm producția pe un termen nedeterminat, după care, dacă tot e în regulă, obligatoriu vă deblocăm depozitele cu scuzele de rigoare. În condițiile în care pierderile unei zile sunt de câteva mii de euro, e mai simplu de plătit la labă 10-20 de mii de euro, decât să cauți dreptate în justiție.

Anunțurile făcute de ambele, primele companii, e un semnal pentru toată comunitatea investitorilor din Moldova și de peste hotare, nemaivorbind de lovitura adusă economiei și imaginii R. Moldova. Investitorii nu se simt protejați și, fără prea mare gălăgie, decid mai degrabă să plece, decât să-și caute dreptatea.

Vicepremierul Valeriu Lazăr consideră că incidentul dintre grupul german Draexlmaier şi Serviciul Fiscal poate fi aplanat pe două căi: ori Fiscul anulează actul de control, ori compania va ataca în judecată, iar banii câştigaţi vor fi plătiţi din buzunarul cetăţenilor. Pe de altă parte, R. Moldova, reieșind din dimensiuni și numărul investitorilor de milioane, își poate permite o atitudine mai grijulie față de cei care aduc bani, iar problemele acestora să depășească anticamerele înalților demnitari până la declanșarea crizei, și nu în momentul în care e cel mai spectaculoasă intrarea pe ruine călare pe un cal alb, sub privirile obiectivelor presei.

Notă:

1. Cel mai mare producător din lume de huse pentru banchete de automobile a renunțat la ideea de a lansa o nouă fabrică în Moldova. Motivul – neînțelegerile cu Fiscul și Vama. Investițiile în Chișinău și Strășeni erau evaluate la 10 mln. USD, totodată fiind create și 2000 de locuri de muncă. Compania este indignată de faptul că a fost obligată să declare în vamă deşeurile de la fabrica din Ungheni şi să achite taxe, pentru că acestea erau calificate ca import în ţară, atunci când erau duse la gunoiştea din Ungheni. Astfel, rebutul ajungea „marfă de calitate”, pe care vameşii o estimau la valoarea de piaţă. Lear Corporation a fost sancţionată de autorităţile vamale şi pentru că în cutiile cu materie primă importate în loc de 1000 de bucăţi se depistau câteva unităţi lipsă sau în plus. Acest fapt era interpretat ca eschivare de la declararea mărfurilor sau chiar contrabandă. În prezent, în Moldova există şapte zone economice libere în care activează 151 de companii cu circa 6200 de angajaţi. Până la 1 octombrie, ZEL-urile au atras investiţii străine de 155 de milioane de dolari. În primele nouă luni ale acestui an, rezidenţii zonelor au majorat cu 10,3% vânzările producţiei industriale, în timp ce industria ţării a înregistrat un regres de 1,8%. Companiile din ZEL asigură în prezent 8,9% din producţia industrială şi 8,5% din exporturile R. Moldova. Pentru anul viitor sunt planificate opt proiecte investiţionale de 120 milioane de dolari.

2. Compania germană Draexlmaier a anunţat că renunţă la un proiect de 15 milioane de euro la Bălţi, din cauza hărţuielilor la care este supus de către Fisc. Din decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, din 17 septembrie, rezultă că, de când activează în R. Moldova, Draexlmaier a comis mai multe încălcări destul de grave ale legislaţiei, pentru care ar urma să achite la buget plăţi şi amenzi de circa 25 de milioane de lei. Draexlmaier a deschis până în anul 2011 două fabrici în Zona Economică Liberă Bălţi (ZEL Bălţi), la care lucrează în prezent 2600 de angajaţi, şi urma ca în acest an să mai inaugureze încă una, cea mai mare, unde trebuiau să fie angajate circa 2000 de persoane.

Un articol de: Iulian Bercu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md