Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Timpul Local 15 Septembrie 2010, ora 04:08    Din editia print

Vadim Lelic, primar Teleneşti: Avem încă multe planuri de colaborare cu PNUD şi FISM

Marime Font

 
 
 

Vadim Lelic s-a născut la Teleneşti în anul 1972. În 1992 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă”, dar aşa şi nu s-a mai încadrat în învăţământ, antrenându-se în lumea afacerilor. În iunie 2007 a devenit primar de Teleneşti. Este căsătorit, tată a doi copii.

- Domnule Lelic, mai mulţi orăşeni cu care am discutat despre starea de lucruri din localitate mi-au spus că, la viitoarele alegeri locale, tot pe dumneavoastră v-ar alege. Cum aţi reuşit să câştigaţi o asemenea încredere printre oameni?

- Acum doi ani am vizitat Polonia, unde am fost oaspetele primarului de Butom, un oraş de mărimea Teleneştilor, de o frumuseţe neobişnuită, bine gestionat, unde am văzut multe lucruri năstruşnice, inclusiv faptul că clădirea primăriei era vopsită doar pe jumătate. De ce?, l-am întrebat pe primar. Ca locuitorii să ţină minte cum a arătat aceasta mai înainte, mi-a spus cu o ironie subtilă caracteristică polonezilor. Paradoxul era că acest orăşel, până în 1945, aparţinea Germaniei. După război, locuitorii etnici germani au fost deportaţi dincolo de Odra, polonezii luându-le locul. Bineînţeles, toţi anii până la 1992, adică până la venirea primarului la funcţia respectivă, oraşul era gestionat precum o gospodărie picată ca moştenire. Primarul nu era un localnic, se căsătorise aici în oraşul de baştină al soţiei sale. Şi întrucât localnicilor care plecau la învăţătură sau la studii de aici le era ruşine să spună de unde-şi trag obârşia, noul cap de oraş a decis să schimbe această mentalitate şi să facă totul ca baştina sa de adopţie să fie obiect de mândrie pentru locuitorii ei, fapt care i-a reuşit. M-am gândit, după discuţia avută cu acel primar, care era un om extraordinar, că trebuie să schimb mentalitatea teleneştenilor faţă de vatra noastră strămoşească. Mai întâi, le-am adus în casă cetăţenilor apă potabilă de calitate, am soluţionat problema salubrizării - odinioară, cea mai complicată -, am demarat lucrări de gazificare, amenajare, am deschis un centru de plasament. Nu am pierdut în van nicio zi a mandatului meu. Şi dacă munca mea a ajuns să fie apreciată, înseamnă că aceşti trei ani n-au trecut în zadar.



- S-ar putea spune că v-aţi îndeplinit programul electoral?
- N-am reuşit să realizăm, deocamdată, tot ce ţine de infrastructură şi de drumuri. Am construit două stadioane în oraş, unul pentru maturi şi altul - un ministadion - pentru copii, chiar în spatele primăriei. Pe data de 22 septembrie, începem materializarea unui proiect în colaborare cu FISM, care prevede construcţia unui centru multifuncţional pentru oamenii în etate. Ideea îmi aparţine, dat fiind faptul că în Teleneşti sunt foarte mulţi bătrâni solitari de care comunitatea trebuie să aibă grijă. În cadrul acestui centru, bătrânii noştri vor beneficia de o cantină socială, o spălătorie pentru rufe şi o baie. În aşa mod, aş putea face mai lejeră şi mai demnă viaţa acestor oameni.

- Oraşul, spre deosebire de altele din zonă, e un fel de platformă în construcţie...
- La Gimnaziul „Mihai Eminescu” se schimbă toate geamurile, la Grădiniţa nr. 2 geamurile deja au fost schimbate la nivelul II şi, în zilele următoare, trebuie să continue aceste lucrări la nivelul I. Sunt pavate trotuarele pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, inclusiv pe străzile din centrul urbei, vor fi schimbate băncile în parc, cu banii de la bugetul de stat va demara reparaţia străzii Renaşterii pe o distanţă de 800 metri. A fost deschisă Grădiniţa nr. 3, unde au fost amplasaţi deja 50 de copii. Au fost iluminate străzi, instalate containere pentru gunoi. Am făcut deja o licitaţie la care au fost cumpărate 100 de containere. De fapt, proiectul de salubrizare a demarat în anul 2000, când au fost construite primele 15 platforme. În anul curent, numărul acestora va fi triplat. Am mutat gunoiştea oraşului şi i-am îngrădit teritoriul, iar pe locul fostei gunoişti vom sădi, în toamna curentă, un parc. Înainte, acolo era un dezastru, fiindcă gunoiştea era amplasată chiar în vârful dealului şi ani la rând gunoiul era dus de vânt în oraş, polua apele freatice. Spre noua gunoişte s-a construit un drum de acces, au fost angajaţi trei paznici care gestionează recepţionarea gunoiului, teritoriul este bine îngrădit.

- Precum am fost informat, proiectul care ţine de salubrizare este unul de durată şi vizează nu numai oraşul Teleneşti...
- Am procurat multă tehnică de salubrizare, care nu trebuie să staţioneze. Am obţinut un proiect de 5 milioane de lei în cadrul Programului de Dezvoltare Regională. În şapte sate din raion vor fi amplasate platforme în care va fi selectat gunoiul. Gunoiul va fi transportat la o gunoişte autorizată aflată la 6 km de oraş, aproape de Băneşti. Mai am un vis - să construiesc o fabrică de procesare a gunoaielor menajere. Am văzut de acestea în oraşele pe care le-am vizitat în Europa, dar şi în SUA. Am mai obţinut, prin intermediul Fondului Ecologic, un proiect de jumătate milion de lei pentru a construi 25 de platforme şi a cumpăra 100 de containere. Cred că vom economisi la licitaţie ceva bani şi vom mări numărul de platforme. Mai greu ne-a fost până i-am deprins pe localnici să achite serviciile de salubrizare. Acum, avem peste 1000 de contracte perfectate cu agenţii economici şi persoanele fizice din oraş privind prestarea acestor servicii.

- Pare-se, aţi fost unicii în republică care aţi beneficiat de proiectul PNUD de salubrizare a oraşului...
- La finalizarea proiectului, ne-a vizitat, în luna martie, o întreagă delegaţie condusă de Kori Udovicki, locţiitorul Secretarului General al ONU, directorul regional din Europa şi ţările CSI, Kaarina Immonen, şi şefi ai unor reprezentanţe ONU pentru mai multe ţări din Europa. Le-am făcut cunoştinţă cu realizarea proiectului şi am reuşit să-i convingem că niciun cent din banii alocaţi pentru dezvoltarea serviciilor de salubrizare nu s-a cheltuit fără rost. De aici a început o nouă etapă de conlucrare cu aceste structuri. Pe viitor, avem încă multe planuri de colaborare cu PNUD şi FISM.

- Dacă orăşenii vă vor mai acorda un mandat, ce aveţi în prim-plan de realizat?
- Mă voi ocupa de problemele canalizării, spre exemplu. În anul viitor, dorim să construim o staţie de epurare. Pentru aceasta, este nevoie de investiţii de peste 10 milioane, dar sper că voi găsi un proiect investiţional pe care îl vom realiza. Totodată, viitorul mandat vreau să-l dedic drumurilor. Drumurile trebuie reconstruite capital anume după ce vor fi finalizate activităţile enumerate mai sus.

- Familia ar saluta faptul că aţi primit de la comunitate încă un mandat de primar?
- Nu prea. Soţia îmi spune în permanenţă că mandatul cel mai eficient este un mandat de scurtă durată. Dar, decizia în privinţa viitorului mandat depinde de comunitate.

- Vă dorim succese!

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul