Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Artă 3 Martie 2014, ora 07:18    Din editia print

Valentin Rusu, pictorul care nu a pierdut copilul din el

Marime Font

Este un pictor ce dă culoare pânzei într-un mod neordinar, plin de intensitate, pasiune și personalitate. Este vorba de Valentin Rusu, în ale cărui picturi fiecare linie își găsește sensul. L-am găsit în atelierul său, grăbit să povestească cât mai multe și nu doar despre pictură. 

S-a născut în 1973, în orașul Hâncești, unde a absolvit Școala de Pictură. În 1987 și-a expus primele lucrări la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Valentin Rusu consideră că la fiecare etapă din viață avem niște sarcini pe care trebuie să le îndeplinim, trebuie să ne facem o bază de pregătire, cunoștințe pe care, ulterior, să le folosim de-a lungul vieții. Astfel, el a acordat o mare atenție studiilor sale și a învățat atât la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea Arte Plastice, cât și la Academia de Muzică, Teatru şi Arte plastice, Facultatea Arte Plastice, specialitatea Pictură de şevalet.

Timp de doi ani, după terminarea studiilor universitare, Valentin Rusu a vrut să-și facă o carieră în business. „Am încercat și eu ca fiecare om”, spune el. Astfel, a fost patronul unui restaurant, ulterior, a activat în domeniul publicitar. „Chiar dacă aveam un profit, îmi lipsea satisfacția. La un moment dat am înțeles că nu merită să irosești o viață pentru bunăstare, căci, în goana după bunuri materiale, îți pierzi identitatea”, spune pictorul. Atunci el și-a încheiat afacerile și s-a întors la creație.



Artistul consideră că prima sa expoziție este, de fapt, „Molbert în teatru”, care a avut loc la Teatrul „Satiricus”, fiind creată exclusiv între pereții acestuia. Aceasta include o serie de portrete a lui Jan Cucuruzac, Dumitru Talmoșan, Valeriu Cazacu, Mihai Curagău, Sandu Grecu și mulți alți actori ai teatrului. „La fel cum peștele-și găsește lacul, eu mi-am găsit „lacul artistic” cu multă energie. Pictam în atelierul lor, iar ei, deși trebuiau să vină la teatru doar pentru repetiții și spectacole, stăteau cu mine. Ne-am petrecut acești doi ani foarte frumos. Nu-i pictam doar pe ei, ci tot ce-mi venea în cap”, zice pictorul. Astfel, seara, Valentin Rusu urmărea spectacolele lor, iar ziua – actorii urmăreau spectacolul lui.
Acolo, în sala de grimă, s-au născut multe lucrări inspirate din activitatea actorilor, dar și din viața pe care a dus-o pictorul între pereții teatrului. „Cred că anume acolo am devenit pictor profesionist. Fiindcă abia după această experiență am înțeles că anume asta vreau să fac toată viața”, povestește artistul plastic.

Când un copil desenează un soare…

Valentin Rusu s-a străduit întotdeauna să-și depună toate forțele pentru a descoperi și a arăta oamenilor frumosul și ineditul, lucruri pe care nu le observă sau le ignoră. „Am vrut să descopăr tainele naturii și ale dragostei”, mărturisește artistul.

Pictorul consideră că oamenii de artă nu trebuie să piardă copilul din ei. „Eu am trei fete mici și urmăresc cum cresc. Ele au fost cele care m-au inspirat să fac o schimbare în creația mea. Când un copil desenează un soare, el face un cerc și liniile care reprezintă razele acestuia. Apoi desenează un zâmbet și doi ochi. Asta-i cheia creației universale. Și cred că niciun artist n-ar trebui să o piardă”, explică Valentin Rusu. Conform acestuia, deși artiștii devin profesioniști, maeștri, ei pierd inocența și sinceritatea copilului de altădată, iar în goană după rezultat devin tehnicieni-maeștri, însă nu mai lucrează în profunzime. Mai mult, Valentin consideră că arta stă la baza științei, fiindcă „fiecare pictor inventator a fost primul, pe vremea lui. Cei care au fost mai moderni decât contemporanii săi, precum Van Gogh, au schimbat direcția artei, literaturii etc. Artiștii sunt vectorul științei”. El este convins că „nu există societate fără artiști, ei fiind cei care caută răspuns la întrebările esențiale ale vieții – de unde venim și unde ne ducem”.

„Am explicat altora atât de mult, încât am înțeles și eu”



Ultimele sale creații pot fi văzute în cadrul Centrului expozițional „Constantin Brâncuși”, până pe data de 9 martie. Potrivit pictorului, aproximativ 90 la sută din lucrările prezentate la expoziția „Operă recentă” au fost realizate timp de o lună. Astfel, după doi ani de liniște înainte de furtună, timp în care a vrut să se asigure de bunăstarea familiei, casei, muncii de profesor, Valentin a revenit la creație. „Am fost privilegiat că pictez și desenez predând cursul de desen. Am pățit-o ca-n bancul acela, „am explicat altora atât de mult, încât am înțeles și eu”. Astfel, la începutul anului curent, am început să creez unele tablouri și atunci am schimbat pasul”, povestește pictorul.

Valentin Rusu și-a inventat propria filozofie în creație, pe care, deocamdată, niciun critic de artă nu știe cum s-o definească. „Dacă oamenii n-o înțeleg, înseamnă că eu sunt mai modern”, spune pictorul. Iar criticul de artă Liviu Hâncu a afirmat, în cadrul inaugurării expoziției „Operă recentă”, că Valentin Rusu este un pictor european. Mai mult, toți străinii care ajung în atelierul acestuia spun că el nu s-a născut în țara care trebuie. „Atunci eu încep să mă zbat din toate puterile ca să le demonstrez că nu este așa”, spune pictorul. La 17 ani, acesta a fost invitat să se mute cu traiul în Italia, unde, cu siguranță, ar fi avut alte oportunități de dezvoltare, însă Valentin Rusu și-a dorit să rămână acasă. „De aceea mă strădui ca în acest atelier să creez lucrări care să deschidă ochii, astfel încât lumea să înțeleagă că ceea ce facem noi nu este ușor”.

„Pictura este un mod de viață. E nevoie de o gândire foarte concentrată ca să poți reprezenta viața prin grafică. Noi toți avem posibilitatea să desenăm ceva. Faceți asta în fiecare zi și-o să vedeți ce vă reușește”, îndeamnă pictorul.

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul