Din Ungaria şi până în Bulgaria şi Serbia şi din Polonia până în Belarus, în cea mai mare parte a Europei de Est vara a fost departe de a fi liniştită.
Pe fundalul pandemiei de Covid-19 şi al măsurilor de lockdown şi de distanţare socială, regiunea, unde domnesc de mult timp lideri autoritari sau cu tendinţe dictatoriale, peste lovită de valuri de proteste şi revolte.
Cetăţenii sunt nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, de corupţie, de libertăţile îngrădite sau de intervenţiile antidemocratice ale guvernelor, scrie EUobserver. Zgomotul protestelor se aude până la Kremlin, unde ajunge din Rusia răsăriteană.
În Ungaria, la început liberal şi reformator, iar apoi conservator şi chiar anti-UE, premierul Viktor Orban îşi conduce ţara de vreo 14 ani. În Serbia, Aleksandar Vucic, fost ministru al propagandei şi informaţiilor pentru dictatorul Slobodan Milosevic, este într-un fel sau altul la conducere din 2014.
Fostul bodyguard Boiko Borisov ţine frâiele Bulgariei din 2009. În Bielorusia, Aleksandr Lukaşenko, ofiţer de armată, director de bănci şi de ferme şi „ultimul dictator al Europei“ este preşedinte din 1990.
În Polonia, naţionalistul şi conservatorul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS aflat la guvernare, este în plină campanie de întărire a controlului politic şi asupra economiei.
În Ungaria, la sfîrşitul lunii trecute, mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce ei percep a fi atacuri repetate ale premierului Orban împotriva libertăţii presei. Destituirea editorului şef al principalului site de presă independent al ţării, Index.hu, a fost considerată de mulţi un efort sprijinit de guvern pentru a reduce la tăcere vocile critice din mass-media.
Ministrul ungar de externe, la o conferinţă de presă, a spus că acuzaţiile sunt neadevărate şi că statul nu poate interveni în deciziile unei instituţii mass-media private. „în timp ce mass-media publică acţionează deja ca un taur pentru propaganda guvernamentală, o parte tot mai mare din media privată ajuge în mînile oligarhilor favorabili guvernului“, a explicat Andras Schweitzer, conferenţiar principal la Universitatea Elte din Budapesta.
Aliaţii lui Orban s-au implicat în repetate rînduri în ultimii ani în închiderea publicaţiilor critice la adresa guvernului sau a oamenilor apropiaţi partidului de guvernământ sau în transformarea acestora în presă favorabilă guvernării într-un mod foarte evident. Ce se întâmplă în presă este valabil şi în economie, oamenii partidului Fidesz sau aliaţii acestuia ajungând să controleze o bună parte din serviciile publice sau din companiile care fac afaceri cu statul.
Săptămâna trecută, cele mai mari şase partide de opoziţie s-au angajat să formeze o alinaţă fără precedent contra lui Orban în următoarele alegeri generale, din 2022. Formaţiunile îl acuză pe premier că duce Ungaria spre autoritarism şi departe de valorile democraţiei Uniunii Europene. Orban şi partidul său au câştigat detaşat şi fără drept de apel din partea opoziţiei trei alegeri consecutive începând din 2010, în parte mulţumită modificărilor aduse legilor electorale. Premierul a fost ajutat şi de fărâmiţarea opoziţiei.
În Serbia, stârnite de o decizie a guvernului de a reinstaura carantina în Belgrad, manifestaţiile de luna trecută s-au transformat în proteste contra preşedintelui Vucic, care s-ar fi folosit de pandemie pentru a câştiga alegerile parlamentare. Criticii spun că decizia preşedintelui de a deschide ţara înainte de alegerile din 21 iunie a permis creşterea numarului de cazuri de infecţii cu coronavirus şi de decese, Serbia trecînd brusc de la masuri stricte de lockdown la organizarea a 20.000 de evenimente cu spectatori numeroşi.
„Autorităţile au decis brusc să ridice restricţiile pentru a permite continuarea campaniei electorale şi cîştigarea la mare diferenţă a alegerilor, întrucît aproape toate partidele de opoziţie au boicotat votul“, spune Aleksandar Sekulic, activist pentru drepturile omului din Serbia. O reţea locală de jurnalism de investigaţie (BIRN) a constatat că Belgradul a raportat mai puţine decese cauzate de Covid-19 decât au fost în realitate pentru a merge mai departe cu alegerile. Guvernul de la Belgrad neagă acuzaţiile şi a trecut la investigarea jurnaliştilor de investigaţie.
Protestele din Bulgaria, cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, durează deja de mai bine de 30 de zile şi nu dau semne că se apropie de sfârşit. îSolicitînd demisia premierului Boiko Borisov şi acuzînd guvernul de corupţie, protestatarii continuă să iasă pe străzile Sofiei şi ale altor cîteva oraşe bulgare, construind tabere şi blocînd intersecţiile din capitală pentru a atrage atenţia asupra cererilor lor. „Acest protest nu are motive economice. Este determinat de corupţie şi de dorinţa de a face acest guvern să plece“, a declarat Adrian Nikolov, cercetător la Institutul pentru Economia de Piaţă, un think-tank bulgar. Criticii lui Borisov sunt nemulţumiţi şi deoarece procurorul şef al ţării a dat ordin pentru percheziţionarea birourile preşedintelui Rumen Radev, un critic puternic al partidului de guvernare.
Bielorusia a atras deja atenţia întregii lumi prin modul în care preşedintele Lukaşenko a înţeles să descurajeze miile de oameni ieşiţi în stradă după alegerile câştigate de dictator cu un scor demn de Coreea de Nord: zeci de răniţi în ciocnirile cu forţele de ordine, peste 3.000 de reţinuţi, dintre care mulţi bătuţi, torturaţi sau abuzaţi într-un fel sau altul. Observatorii internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la corectitudinea procesului electoral, în timp ce principala candidată a opoziţiei, Svetlana Tichanovskaja, a fugit în Lituania, se presupune pentru că s-ar teme pentru siguranţa ei şi a copiilor săi. Puterile occidentale, inclusiv Uniunea Europeană, au cerut încetarea violenţei şi eliberarea reţinuţilor. UE face presiuni şi cu sancţiuni contra unor oficiali bieloruşi. În Polonia, după arestarea unei activiste LGBTI (minorităţi sexuale) acuzată că a atîrnat bannere-curcubeu pe statui, mii de oameni au ieşit în stradă să ceară eliberarea ei. Aproximativ 48 de protestatari au fost reţinuţi de poliţie. Lupta pentru drepturile LGBTI a fost prioritară în dezbaterea publică din timpul alegerilor prezidenţiale de luna trecută. Partidul Lege şi Justiţie care a susţinut realegerea preşedintelui Andrzej Duda consideră că drepturile LGBTI subminează valorile tradiţionale. Comisarul pentru drepturile omului la Consiliul Europei a solicitat eliberarea activiştilor LBGTI.
În Rusia, conducerea de la Kremlin a cerut presei, pe care o controlează în cea mai mare parte, să-l discrediteze pe un guvernator regional a cărui înlocuire la ordin luna trecută a produs cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele două decenii, notează Financial Times.
Sergei Furgal, care în 2018 l-a învins pe candidatul preşedintelui Putin în regiunea Khabarovsk Krai în contextul unui puternic sentiment anti-Kremlin, a fost arestat în iulie sub acuzaţia de omor şi dus la o închisoare din Moscova. Protestele care au urmat durează deja de aproape 40 de zile.
|
Liderul grupului parlamentar Pro-Moldova, Andrian Candu, a dezvăluit în studioul Jurnal TV că Igor Dodon a fost cel care în 2005 i-a făcut cunoștință cu Vladimir Plahotniuc.
( ) Citeşte tot articolulLiderul socialiștilor Igor Dodon, care deține o colecție de accesorii de sute de mii de lei, de curând a fost observat că poartă un nou ceas de mână, estimat la aproximativ 1 500 de euro.
( ) Citeşte tot articolulOdată cu intrarea lui Marte în Gemeni, până spre sfârşitul lunii aprilie vom avea ocazii multiple să exersăm acţiunile inteligente, să ne punem în mişcare isteţimea, perspicacitatea şi curiozitatea.
( ) Citeşte tot articolulSfantul Conon a trait pe vremea Sfintilor Apostoli. S-a nascut in Isauria. Cei de aici au primit credinta in Hristos de la Sfantul Apostol Pavel. Parintii sai, Nestor si Nadia, l-au casatorit fara voia sa. Inainte de a se casatori, i s-a aratat Sfantul Arhanghel Mihail, in chip de barbat...
( ) Citeşte tot articolulUnele produse nocive de oxidare parţială a hranei cu scop energetic sunt radicalii liberi, echivalenţii smogului în organism. Radicalii liberi generaţi în interiorul organismului dăunează la fel ca şi cei declanşaţi de mediul poluat membranei celulare.
( ) Citeşte tot articolulÎn majoritatea cazurilor, atunci când femeile îşi propun să slăbească, încep să apară şi rezultatele. Totuşi, când luăm o astfel de decizie, trebuie să stabilim anumite obiective, dar şi să ţinem cont de anumite realităţi.
( ) Citeşte tot articolulA fost reținut pentru „dezmembrarea teritorială intenţionată a R. Moldova”, însă o lună mai târziu a fost eliberat, iar cele peste 30 de volume din dosarul penal intentat pe numele său și-au pierdut urma. Chiar și așa, spun cei care l-au arestat și l-au anchetat...
( ) Citeşte tot articolulZece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet, citat de Mediafax.
( ) Citeşte tot articolulCeaiul verde este recomandat în curele de slăbire, însă pe lângă rolul sau dietetic, această licoare previne o serie de alte afecţiuni sau ameliorează dureri nebănuite. Îţi spunem câteva lucruri pe care experţii în medicină naturistă nu ţi le-au...
( ) Citeşte tot articolulPrimele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin programul Covax al ONU, a anunţat preşedinta Maia Sandu, după o discuţie cu directorul regional al acestei companii, Sinan Atlig, transmite Agerpres.ro.
( ) Citeşte tot articolulFiecare al doilea fumător care încearcă să renunțe la țigări se întoarce la vechiul obicei după o săptămână sau chiar mai puțin. Cel mai des fumătorii susțin că nu pot renunța la acest viciu din cauza lipsei de voință. Potrivit The Sun, 52 procente susțin că...
( ) Citeşte tot articolulAm arătat în numărul precedent că româna, la fel ca celelalte limbi romanice, a moștenit din latină aproximativ 2000 de cuvinte-bază. Dacă ținem seama de felul cum s-au transmis aceste cuvinte diverselor limbi romanice, constatăm că aproximativ 500, adică o pătrime, au...
( ) Citeşte tot articolulLiderul regimului de la Tiraspol minte în legătură cu cele 1800 de doze de vaccinuri pe care Chişinăul urmează să le trimită regiunii transnistrene. Cele 1800 de doze fac parte din lotul pe care Republica Moldova le-a primit drept donaţie din partea României, însă...
( ) Citeşte tot articolul