Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 15:33
Abonamente

Opinii & Editoriale 17 Iunie 2013, ora 07:39    Din editia print

Marime Font

Varniţa, precum sabia lui Damocles

Evgheni Şevciuk a semnat un decret prin care satul Varniţa a fost inclus în componenţa secesionistei Republici Moldoveneşti Nistrene, iar decretul urmează să fie pus în aplicare la 14 zile de la data semnării sale.

 
 
 

Logica ne spune că dacă respectivul decret a fost semnat pe 10 iunie, înseamnă că trebuie să ne aşteptăm ca pe 24 iunie să fie declanşate o serie de măsuri pentru punerea lui în aplicare. Asta înseamnă că vor trebui instalate posturi de miliţie transnistreană în Varniţa, primăria, şcoala, dispensarul şi ce alte autorităţi mai există acolo vor trebui să se supună instanţelor de la Tiraspol. Cum va fi realizată practic această supunere? Ce vor face autorităţile de la Tiraspol?

În cazul în care oamenii vor refuza să se supună vor fi trimise trupe? Ce fel de trupe vor fi chemate să intervină? Vor fi trupele regimului secesionist sau trupele ruseşti de menţinere a păcii? Evenimente recente ne arată că locuitorii satului Varniţa au ieşit în stradă şi s-au opus fizic instalării de posturi de miliţie transnistreană. Ne putem aştepta foarte bine ca evenimentele să se repete la punerea în aplicare a decretului lui Şevciuk. Şi ce vor face atunci organele de forţă transnistrene? Până unde merg regulile lor de angajament? Au proceduri de control a unei mulţimi de civili prin mijloace nonletale sau pur şi simplu vor deschide focul asupra oamenilor? Încă o dată revine întrebarea cheie: ce vor face trupele ruse de menţinere a păcii? Logica ne spune că pentru menţinerea păcii trebuie potolit agresorul. Vor interveni militarii ruşi pentru îndepărtarea unor eventuale trupe transnistrene care ar încerca să ocupe satul Varniţa? Sau trupele ruse vor adopta tactica struţului şi se vor face că nu văd această agresiune?



Iar autorităţile de la Chişinău ce posibilităţi de acţiune vor avea pentru abordarea unei eventuale noi crize în Varniţa? Cum ar fi interpretată trimiterea de poliţişti şi carabinieri? Ce mandat de intervenţie ar avea aceste eventuale trupe din subordinea Chişinăului? Trimiterea de trupe din cadrul armatei poate fi o variantă de luat în considerare? Sau vor fi din nou lăsaţi locuitorii satului să se descurce singuri?

Decretul lui Şevciuk de anexare a satului Varniţa este o mutare riscantă. Pe de o parte îl poate lăsa aşa, emis şi fără să fie pus în practică. Dar asta ar însemna o pierdere importantă de prestigiu – câinele care latră tare şi nu muşcă. Din foarte multe puncte de vedere lipsa unei acţiuni de punere în practică a acestui decret ar însemna că autorităţile de la Tiraspol au intrat într-o criză pe care încearcă să o rezolve prin exportarea conflictului. Iar dacă transnistrenii chiar intenţionează să anexeze satul Varniţa înseamnă că nu sunt de capul lor în această acţiune, au pe cineva în spatele lor şi nu este greu de ghicit cine. În acelaşi timp nu este neapărat obligatoriu ca decretul lui Şevciuk să fie pus în aplicare pe 24 iunie – miliţienii transnistreni pot invada satul Varniţa în orice moment, înainte sau după 24 iunie. Decretul lui Şevciuk este ca o declaraţie permanentă de război, o ameninţare continuă cu agresiunea.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md