Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 25 August 2018, ora 09:15

Vasile Nedelciuc despre obținerea Independenței R. Moldova: „În mod normal urma să fie înfăptuită Unirea”

Marime Font

 
 
 

Vasile Nedelciuc, membru al Prezidiului primului Parlament, președinte al Comisiei parlamentare pentru relații externe, susține că în „etapa primului Parlament” au fost făcute mai multe greșeli mari și prima este faptul că reprezentanții Frontului Popular, el fiind unul dintre ei, au acceptat să înainteze, să sprijine un prim-ministru, care să conducă un guvern în care 80-90% din membri nu erau oamenii lor, ci ai altor deputați. Pentru că nu aveau o majoritate parlamentară, acest lucru a însemnat o greșeală fatală. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, ediția a 93-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Vasile Nedelciuc spune că a încercat să se opună, chiar dacă colegii lui nu aveau idee ce înseamnă Parlament și o majoritatea parlamentară. Ca urmare a fost etichetat ca omul Moscovei și KGB-ist. O a doua mare greșeală, în opinia sa, a fost că oamenii nu au înțeles că este practic imposibil, dacă îți proclami independența, să menții sau să dezvolți moștenirea industrială de la vechiul regim, în condițiile când multe întreprinderi erau subordonate Moscovei. Odată cu proclamarea independenței de către state, însăși Moscova a inițiat stoparea graduală a finanțării unităților economice de la Chișinău. Însă unii, în mod demagogic, până astăzi afirmă că democrații au venit și au distrus economia.

Și a treia greșeală, spune Vasile Nedelciuc, a fost una politică. Potrivit lui, în mod normal urma să fie înfăptuită Unirea, însă dacă acest lucru nu s-a realizat, a fost declarată Independența. În opinia sa, nu era cazul ca Republica Moldova să devină membră a CSI, inclusiv în condițiile unui războit pe teritoriul său, până la identificarea unei soluții. În viziunea sa, intrarea în CSI, dar și neutralitatea permanentă sunt niște pietre de moară pe destinul Republicii Moldova. A patra greșeală a fost privatizarea, care a continuat și cu al doilea Parlament. Fostul parlamentar mai spune că au exista și lucruri bune, printre care Declarația de Independență în condiții destul de complicate, „Declarație care stă și astăzi în picioare și care va sta cu siguranță mulți ani înainte. La fel, primul Parlament a fost cel care a deschis tinerilor ușile pentru studii în România, dar și a făcut primele apropieri de Occident, primele demersuri către șefii de state din Europa”, a spus el.



O altă greșeală din acea perioadă, ulterior și a Partidului Democrat Agrar, care a avut majoritate covârșitoare în Parlament, este că au existat oameni cu mai puțină carte și nu au înțeles că România și celelalte țări din jur vor deveni membre ale Uniunii Europene. În context, trebuiau folosiți acei ani la maxim pentru a realiza cât mai multe legături cu România, ca atunci când aceasta urma să fie acceptată în UE, Moldova să fie acceptată cu un statut special în cadrul UE.

Întrebat fiind cât de realistă era pe atunci ideea unirii cu România, Vasile Nedelciuc susține că unirea era dorită de toată lumea pentru că era un lucru firesc. „Când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și fusesem ocupați de ruși, unde trebuia să ne ducem? Dacă am fi fost și noi ca balticii, restabileam Constituția de până la 1944 și atunci nu participau la alegeri toți veniții, cum s-a întâmplat în țările baltice și noi ne-am fi dezvoltat ca balticii. Dar noi n-am putut să restabilim Constituția Regatului României, pentru că el nu mai exista”, a remarcat membrul Prezidiului primului Parlament

Dezbaterea „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul