Interviu

Veaceslav Untila: Noi am vrut sa salvam partidul

– La 12 ianuarie curent, aripa liberala din AMN a declarat ca paraseste partidul. Dle Veaceslav Untila, cum s-a ajuns la o asemenea decizie?

– Dupa cum stiti, in cadrul Congresului al VIII-lea ordinar al AMN, desfasurat pe 12 decembrie 2009, un grup de peste 150 de delegati au parasit sala in semn de protest fata de derapajele antidemocratice si gravele incalcari ale legislatiei in vigoare comise de catre presedintele AMN, Serafim Urechean. In acest context, noi am adresat o sesizare Ministerului Justitiei si recent am primit un raspuns. Precum era de asteptat, Ministerul Justitiei s-a spalat usor pe maini, n-a vrut sa se implice si ne-a sugerat sa ne adresam in judecata.

Dar stim bine cum se solutioneaza si cat dureaza aceste procese de judecata, atunci cand e vorba de un conflict politic. Iar noi nu avem timp de pierdut. In plus, se faceau presiuni din partea lui Urechean si a sustinatorilor lui ferventi asupra presedintilor de raioane si asupra presedintilor organizatiilor raionale AMN care au semnat aceasta sesizare. Se foloseau diferite metode: unii au fost ademeniti cu functii, cu promisiuni tentante, altii au fost santajati si intimidati. Asa-zisa noua conducere a AMN a intrat in panica, deoarece organizatiile ce au contestat rezultatele congresului reprezinta peste 11 mii de membri, adica, mai mult de jumatate din membrii AMN.

– De fapt, ce ati vrut sa obtineti prin aceasta sesizare?

– Am semnalat incalcari ce tin de limitarea pluralismului politic si a libertatii de exprimare, precum si de falsificarea rezultatelor votarii. Pentru ca delegatii sa nu poata exprima opinii anti-Urechean, la congres au fost instalate numai doua microfoane, unul dintre care era la S. Urechean, iar altul la tribuna, unde aveau acces oameni loiali presedintelui partidului. Doritorii de a lua cuvantul din sala au fost tratati cu refuz, contrar normelor democratice. Lista vorbitorilor nu a fost adusa la cunostinta delegatilor, fiind substituita pe parcursul congresului de catre Urechean cu o lista proprie. Liderul AMN a intrerupt discursurile cand i-a convenit lui, fara a lua in considerare faptul ca delegatii din sala insistau sa se continue discutiile. Astfel, a fost limitat dreptul la libera exprimare a membrilor de partid si dreptul acestora de a participa la luarea deciziilor pe interior. Intuind ca ar putea sa piarda alegerile, diriguitorii congresului au introdus abuziv in sala circa 60 de persoane, care nu au fost delegate de nimeni, dar carora li s-au inmanat mandate. Prezenta in sala a acestor indivizi a deturnat mersul congresului si a influentat decisiv adoptarea unor importante decizii. Spre exemplu, prin votul lor si prin falsurile enuntate de numaratori, nu a fost acceptat votul secret ca modalitate de alegere a presedintelui partidului.

Cat priveste falsificarea rezultatelor alegerii presedintelui partidului, probele sunt concludente. La momentul votarii, in sala erau prezenti 422 de delegati, cifra anuntata de S. Urechean. In urma votului privind alegerea presedintelui, s-a constatat ca pentru candidatura lui Serafim Urechean au votat 328 de delegati, pentru candidatura lui Veaceslav Untila – un delegat, iar cati s-au abtinut nici nu s-a anuntat. Un calcul elementar arata ca, daca din 422 de delegati 150 au parasit sala, nu aveau cum sa ramana si sa voteze minimum 329 de persoane. Iar daca la cifra de 329 adaugam 150, obtinem 479. Din 479 scadem 422, numarul delegatilor aflati in sala la momentul votarii, si obtinem 57 – numarul (pseudo)delegatilor introdusi ilegal la congres. Intru sustinerea afirmatiilor noastre, putem prezenta drept proba inregistrarea video integrala a Congresului VIII al AMN.

– Ce l-ar fi intrebat pe S. Urechean delegatii care nu au avut acces la microfon?

– Intrebari s-au adunat multe: cu privire la prima campanie electorala din 2009, cu privire la perioada dintre campanii, cu privire la unele decizii luate dupa a doua campanie electorala. De exemplu, in campania electorala din primavara lui 2009, alegatorii ne tot intrebau despre sicriele lui Urechean, care declarase in Parlament ca se pregatesc sicrie din plastic si oamenii intrebau unde-s sicriele lui Urechean. Cei care aveau mai multa imaginatie, ne spuneau deschis ca ar putea comanda ei un sicriu din plastic, doar unul, special pentru Urechean. Si nu glumeau, deoarece era clar ca o asemenea tampenie nici comunistilor nu putea sa le treaca prin cap. Cineva l-a incercat de minte pe Urechean, iar oamenii se fereau de noi ca de niste pagani.

Dupa alegerile din 5 aprilie 2009, atat alegatorii, cat si membrii partidului, nu prea intelegeau care este strategia AMN si am fost suspectati ca suntem unicul partid din opozitia parlamentara care a cochetat cu comunistii. Se vorbea ca Urechean a avut niste intelegeri secrete cu liderul comunist si oamenii se intrebau, ce cauta domnul Urechean in hulubariile (in „golubeatni”) lui Voronin? Aceste tertipuri faceau parte din planurile „secrete” ale lui Urechean, planuri cunoscute unui numar foarte restrans de persoane, de obicei, din afara partidului.

Apropo, despre oamenii din afara formatiunii s-a vorbit mai ales atunci cand s-a constatat ca AMN inainteaza la functii importante in stat persoane total straine partidului si ca aceste promovari au la baza interesul liderului partidului. Si nu e vorba doar de un interes politic, caci se vorbeste despre milioane de dolari care sunt oferite in schimbul acestor functii.

– Sa intelegem ca politica a devenit un business profitabil pentru S. Urechean?

– Un partid este o echipa, la care membrii adera pornind de la convingerile lor politice, dar si urmarind anumite interese, inclusiv avansarea pe linie profesionala. Fiecare formatiune isi „creste” potentialii candidati la functii importante in stat si ii promoveaza. Un vechi coleg de partid, care merita sa fie promovat, dar care a fost neglijat si nedreptatit, nu si-a pierdut simtul umorului si a venit cu propunerea ca AMN sa organizeze o licitatie de posturi banoase: „Poate castigam si noi ceva. Caci am muncit la partid si nu ne-am ales cu nimic. Am ramas si fara bani, si fara posturi”.

S. Urechean nu scapa nicio ocazie sa declare ca el finanteaza integral partidul. Insa alegatorii se intrebau, ce cauta Urechean la Moscova in toiul campaniei electorale si ce legatura o fi avut el cu Grigore Caramalac? De asemenea, circula zvonuri atat in interiorul partidului, cat si in afara lui, ca liderul AMN nu numai ca finanteaza activitatea partidului din mijloace financiare „tenebre”, dar si mai „economiseste” o parte din acesti bani pentru sine, pentru „zile negre”.
Totusi, dincolo de acestea si multe alte probleme, noi am fi vrut ca la congres sa se vorbeasca despre starea reala de lucruri din AMN la momentul respectiv.

– Si care era situatia in AMN in preajma congresului?

– La precedentul congres, AMN si-a trasat drept obiectiv pentru anul 2009 sa devina „din lider al opozitiei, lider al viitoarei guvernari democrate”. La inceputul anului 2009, AMN inca mai era considerata principala forta de opozitie. Insa numai in cateva luni, din principala forta de opozitie, partidul nostru a ajuns la un pas de a nu trece pragul electoral. Iar ultimul sondaj sociologic ne dadea doar 1,2% din simpatiile electoratului. In acelasi timp, liderul partidului incerca sa ne prezinte acest evident esec drept o mare victorie. N-a avut curajul sa recunoasca: AMN a suferit o infrangere, iar obiectivul propus nu a fost realizat. E trist, dar e adevarat.

Dupa ce a avut un trecut atat de promitator, AMN a ajuns sa aiba un rating in continua scadere, sa aiba un deficit de imagine, sa aiba prognoze foarte sumbre pentru urmatoarele alegeri, sa aiba o dispozitie interna deprimanta. S. Urechean a instaurat in partid un soi de dictatura „moale”, iar el a devenit un fel de dictator „bland”. Cand a simtit ca pamantul ii fuge de sub picioare si ca membrii de rand ai partidului nu-l mai vor presedinte, a inceput sa-i intimideze, si a insistat sa fie inaintat numai un singur candidat la functia de presedinte al partidului, si acest candidat trebuia sa fie neaparat S. Urechean. Asa e cu democratia in AMN, ea vine in forma de directiva, de indicatie si e obligatorie pentru toti. Noi n-am acceptat o asemenea democratie de partid! Noi am vrut sa promovam un alt gen de democratie, o democratie a tuturor membrilor de partid.

– Considerati ca responsabilitatea pentru esecul relativ al AMN trebuie sa si-o asume doar liderul formatiunii?

– Atunci cand grupul de experti in tehnologii electorale ne-a propus un proiect modern de campanie electorala, S. Urechean a refuzat acest proiect, deoarece el nu reflecta suficient grandomania respectivului. El avea un plan al campaniei electorale elaborat cu zece ani in urma. Asa am si mers: fara culoare, fara idei originale, absolut neinteresanti pentru alegatori. Oamenii, atat in interiorul partidului, cat si in exteriorul lui, au sesizat impotenta liderului AMN, iar lucrurile au mers tot mai prost si mai prost. Dar asta pentru dl Urechean a contat mai putin. El a vrut sa devina presedinte de tara cu orice pret. Asa ii placea lui, sa se vada presedinte. Dormea si se vedea presedinte. Nu-l interesa faptul ca alegatorii ii dadeau numai 2% ca politician. Nu-l interesa ca lumea rade de noi si ca potentialii nostri alegatori, alegatorii AMN, din cauza acestei ambitii nesabuite, au dat votul lor altor formatiuni si altor lideri mai credibili. Dl Urechean avea calculele lui strategice, pe care noi nu le cunosteam. Cand i-am spus ca oamenii din teritoriu refuza sa ia calendarele cu imaginea lui Urechean sau le arunca demonstrativ, el a declarat ca va obtine 52 de mandate in Parlament. Urechean garanteaza!

In preajma Congresului VIII al AMN, ca sa-si mai imbarbateze echipa, S. Urechean s-a laudat ca la urmatoarele alegeri AMN va lua cel putin 10%, fara ca el sa deschida gura. Poate ca are dreptate. Daca in campaniile electorale din anul 2009 el nu ar fi deschis gura, noi am fi luat mult mai mult decat 10%! Si am sa va aduc un exemplu elocvent. E vorba de doua raioane din aceeasi zona a republicii. In campania electorala, in primul raion lui S. Urechean i se organizeaza niste intalniri fastuoase, cu o prezenta de peste o mie de oameni. In al doilea raion, S. Urechean este purtat pe la niste intreprinderi mici, unde lucrau cate 20-30 de oameni. Infuriat, liderul national il cheama pe presedintele raionului respectiv la Biroul partidului, sa-i ceara socoteala. Si atunci presedintele raionului i-a spus in fata: „Eu vreau sa castig alegerile in raionul meu. Oamenii m-au prevenit sa nu-l aduc pe Urechean, ca nu-l voteaza. Pentru mine au zis ca voteaza, pentru Urechean – nu!”. Asa s-a si intamplat. In primul raion, AMN a acumulat cateva sute de voturi, in al doilea – cateva mii. Pentru ambitiile exagerate ale lui S. Urechean a platit intreg partidul.

– Credeti ca schimbarea liderului AMN ar fi generat o schimbare reala in cadrul formatiunii?

– Exista partide care au ales schimbarea si aceste partide s-au afirmat in ultimii ani pe arena politica. Aceste formatiuni au demonstrat capacitatea de a se adapta timpurilor noi, au operat modificari calitative la nivel de echipa centrala, au promovat lideri moderni. Dar exista si partide care au ramas in stagnare, care s-au impotmolit in vechile deprinderi, care nu s-au reformat si au pierdut considerabil din terenul electoral. Din pacate, Alianta „Moldova Noastra” a ajuns sa faca parte din cea de-a doua categorie.

Cu cateva zile inainte de congres, S. Urechean ne-a propus, mie si lui Iurie Colesnic, sa ne retragem candidaturile la functia de presedinte al AMN, sa fim „cuminti” la congres, iar el, in schimb, ne va lasa in functii mai departe. Evident, noi nu am putut accepta un asemenea targ. Noi aveam elaborata o strategie clara de redresare a situatiei si de dezvoltare a partidului, pe care urma sa o prezentam congresului. Noi am vrut sa salvam partidul!

Colegii care ne-au sustinut, de asemenea, erau gata sa puna umarul si sa purcedem neintarziat la renasterea si la fortificarea partidului. Acesti oameni au stat la temelia AMN. Noi am muncit enorm la constructia si consolidarea partidului. Nu ne-am ferit de greutati si nu ne-am temut sa ne asumam anumite responsabilitati. Dar nu am trisat niciodata, nu am tradat pe nimeni si nu am mers impotriva unor valori si principii in care am crezut. Am fost intelegatori si am facut sacrificii in numele unei idei, care ne-a unit pe toti in acest colectiv.

Serafim Urechean are si el unele merite fata de AMN. Nici nu punem in discutie faptul. Dar aceste merite tin de domeniul trecutului. S. Urechean este un politician al trecutului, nu este un politician al prezentului si, cu atat mai mult, nu este un politician al viitorului.

– Ati anuntat demararea unui nou proiect de consolidare a fortelor democratice. Pana unde va merge acest proiect?

– Vreau sa va spun ca alaturi de mine se afla oameni cu tarie de caracter, care, de-a lungul timpului au dat dovada de devotament fata de idealurile cu care am pornit la drum. Tocmai de aceea, noi am decis sa continuam lupta pentru unificarea fortelor democratice intr-o formula noua. Aceasta formula vizeaza crearea unei forte care sa redea speranta tuturor celor ce nu se regasesc in niciun partid politic.

Ne propunem constituirea unui pol puternic format din partidele extraparlamentare, din personalitati ale vietii publice neangajate pana acum in politica, din tineri cu o noua mentalitate si din politicieni valorosi care vor sa faca o politica axata pe agenda publicului si nu pe agenda liderilor de partide. Am demarat dialogul cu Miscarea Actiunea Europeana, care s-a dedicat fara rezerve luptei impotriva comunismului, luptei pentru valorile europene, care are in randurile sale oameni onesti si de calitate, care au demonstrat vointa politica si multa implicare in ultimele doua competitii electorale. Suntem increzatori ca vom realiza un proiect politic de anvergura, ce va corespunde asteptarilor celor mai importanti parteneri ai nostri: cetatenii Republicii Moldova.

Interviu realizat de Nicolae Cibotaru

PP

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *