Astăzi 20 Iunie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 18:34
Abonamente

Actualitate 22 Septembrie 2017, ora 10:22

Veaceslav Untilă, preşedinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova: „Resetarea cadrului legislativ aferent activităţii CCRM este o necesitate”

Marime Font

- Dle Untilă, din câte cunoaştem, pe agenda Parlamentului figurează proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. De unde a apărut necesitatea acestui proiect de lege? 

- Acest proiect trebuie privit într-un context mult mai larg şi când spun acest lucru am în vedere, în primul rând, reforma instituțională în Republica Moldova, care vizează dezvoltarea și modernizarea instituțiilor publice, și care constituie un imperativ al proceselor tranzitorii de transformare și adaptare la valorile democratice și bunele practici moderne. Ca parte a acestui proces, perfecționarea controlului asupra modului de utilizare a resurselor publice este de o importanță primordială, scopul fiind sporirea eficacității economiei naționale, limitarea risipei de resurse și combaterea fenomenelor evazioniste, de fraudă și de corupție. Toate acestea, în ansamblu, urmăresc obiectivul de a crea relații de încredere între autorități și cetățeni.

De asemenea, ar fi de menţionat că, în contextul proceselor de eurointegrare, Curtea de Conturi, în calitate de instituție supremă de audit (ISA), are un rol-cheie în implementarea reformelor structural-instituționale. Acest rol derivă din statutul conferit și definit prin Constituția Republicii Moldova, care, conform art.133, prevede dreptul, dar și obligația autorității în cauză de a efectua ,,…controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice…”. Prin urmare, Curtea de Conturi este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept cu un rol unic în ceea ce privește contribuția la îmbunătățirea gestiunii financiare în mod responsabil și transparent.



- De ce nu mai este bună actuala Lege a Curţii de Conturi?

- Nu se pune problema că actuala Lege a Curţii de Conturi nu mai este bună. Totuşi, după aprobarea actualei Legi a Curții de Conturi (nr.261 din 05.12.2008), ISA și-a reconsiderat abordările și reajustat instrumentele, trecând de la controlul financiar la auditul public, aliniindu-se astfel standardelor internaționale și bunelor practici pentru evaluarea legalității, regularității, economicității și eficienței gestionării resurselor publice.
Misiunea Curții de Conturi este de a contribui la buna guvernare și buna gestiune financiară în sectorul public, respectiv, în asigurarea intereselor contribuabililor și altor părți interesate prin sporirea responsabilității publice. Spre deosebire de controlul financiar – atribuție exercitată de către Curtea de Conturi în perioada 1994-2008 – în condițiile actualei legi-cadru (nr.261 din 05.12.2008), preluând experiența țărilor dezvoltate în materie de audit public extern, Instituția nu se limitează doar la constatări și concluzii, dar formulează și soluții de remediere (redresare) a cauzelor și efectelor. În acest sens, Curtea de Conturi a demonstrat capacități instituționale pentru a se adapta rigorilor forurilor internaționale de profil și a oferi autorităților și entităților publice recomandări și îndrumări aferente îmbunătățirii managementului instituțional, corporativ și financiar. Astfel, auditul public extern oferă suficiente evaluări și probe pentru autosesizare de către toate instituțiile publice pentru revigorarea sistemelor de management și control intern, în scopul realizării unei gestiuni exigente a sectorului public administrat.

În context, aş menţiona şi faptul că standardele internaționale în materie de audit public extern, adoptate de către Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), stabilesc expres că o Instituție Supremă de Audit trebuie să beneficieze de mandat pentru a-și exercita atribuțiile în mod independent la propria discreție. Din aceste considerente, vom constata faptul că evoluția și provocările timpului reclamă amendări, implicit, actualizări în sensul consolidării cadrului legal, recomandările instituțiilor internaționale și europene de audit rezumându-se la dezideratul sporirii, în mod autentic, independenței organizaționale, funcționale, operaționale și financiare a instituțiilor supreme de audit naționale, necesare îndeplinirii mandatului și obiectivelor statutare. În această ordine de idei, analizând relevanța Legii în vigoare (nr.261 din 05.12.2008) privind auditul public extern, precum și reieșind din recomandările experților internaționali în materie, ideea resetării cadrului legislativ aferent este de neamânat.

- În ce măsură consună preconizata ajustare legislativă cu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova?

- Modernizarea cadrului juridic în cauză este în deplină consonanță cu angajamentele și clauzele de parteneriat strategic dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, acest deziderat fiind consfințit prin Hotărârea Parlamentului nr.99 din 26.05.2016 ,,Privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului nr.146 din 9 iulie 2015 cu privire la Programul legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru anii 2015-2016”.

Este foarte important de menţionat că reeditarea unei noi legi regândite este justificată, în primul rând, de necesitatea reformulării noțiunilor (definițiilor) de bază, acestea fiind aduse în concordanță cu terminologia de profil (audit; audit public extern; audit al performanței etc.), precum și dispunerea unor noi prevederi (audit de conformitate; audit financiar; controlul calității; ISSAI; ISA; INTOSAI; misiune de audit; opinie de audit; sector public etc.).

Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi trebuie să întrunească un șir de rigori specifice unei instituții supreme de audit în spirit euro-comunitar. Prin urmare, proiectul vizat redefinește tipurile de audit, modul de planificare/programare a activităților de audit, procedurile de audit, statutul personalului cu atribuții de audit public, inclusiv stabilește obligativitatea certificării acestora; extinde aria de audit, în special în sectorul economic cu participarea statului etc.

- Se referă cumva proiectul de lege şi la gradul de independenţă al CCRM, la relaţiile Curții de Conturi cu alte instituţii de stat?

- În primul rând, aş menţiona că proiectul propus reașează în mod distinct interacțiunea Curții de Conturi cu Parlamentul, în vederea unei comunicări și conlucrări eficiente pentru realizarea și materializarea rezultatelor auditului public extern, sensibilizarea forului legislativ și publicului larg asupra cauzelor și efectelor privind gestiunea fondurilor publice.

În al doilea rând, proiectul de lege concretizează genul de rapoarte prezentate entităților și Parlamentului, interacțiunea dintre ISA și entitățile auditate, drepturile și responsabilitățile auditorilor publici (pe de o parte) și conducătorilor entităților auditate (pe de altă parte).
E foarte important şi faptul că, întru realizarea principiului independenței financiare, proiectul stipulează expres modul de formare și aprobare a bugetului Curții.

De asemenea, proiectul statuează cadrul relațional cu entitățile autohtone auditate, precum și relațiile de cooperare internațională.

- În ce măsură se va răsfrânge acest document asupra eficienţei activităţii CCRM?

- Cu siguranţă, eficienţa CCRM va fi impulsionată puternic. Or, în proiectul legii se definesc clar şi în premieră particularitățile tipurilor de audit, precum și mandatul de audit al ISA, care împuterniceşte Curtea şi stabileşte aria de auditare a sectorului public. Mai mult decât atât, sunt specificate drepturile și responsabilitățile entităților auditate.

Aprobarea proiectului de lege inițiat, cu certitudine și în mod esențial, va contribui la afirmarea Curții de Conturi la scară națională și internațională, ISA fiind membru al forurilor respective.

- În final, nu pot să nu vă întreb dacă implementarea acestui document va implica şi careva cheltuieli suplimentare?

- Nu. Implementarea acestui act legislativ nu va genera careva costuri suplimentare, impactul benefic materializându-se prin sporirea plus valorii activităţilor de audit per ansamblu.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 20 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Păcate mari și mici

Am vorbit despre păcate veniale, de moarte, strigătoare la cer, capitale - despre toate posibilele clasificări ale lor, însă există o clasificare, din punctul meu de vedere, mai importantă decât toate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Simona Halep, un model pentru românii de pretutindeni

Inițial, tentația redactării titlului ar fi făcut ca acesta să apară sub forma: Simona Halep, un model pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă nu ar fi fost suficient de relevant pentru mesajul acestui editorial, căci așa cum, probabil, e ușor de dedus, Halep este un model pentru...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Iunie 2018, de Constantin Tănase

De câte ori ascult Imnul de Stat, mi se face rușine

(Cuvântarea președintelui N. Timofti pe care (nu) știm cine i-a interzis să o rostească la Televiziune. Am intrat în posesia textului alocuțiunii președintelui R. Moldova, N. Timofti, pe care urma să o rostească la televiziune săptămâna viitoare, între 29 aprilie și 2 mai)

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Sport pentru trup sau sport pentru minte

Obișnuim să spunem că lectura este sportul minții. Din această sintagmă înțelegem că sportul e un lucru bun, sănătos, recomandabil. Care sunt însă părerile noastre despre sportul de performanță?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de George Simion

Cine nu are bătrâni să își cumpere

Mare panică, mare, pe scena politică din Republica Moldova. Nu cumva să se întâmple ceva și să se trezească peste noapte fără graniță la Prut.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Cum arătăm din afară

A trecut și duminica în care Chișinăul și-a susținut direcția aleasă deja de mulți ani. Evident că m-am bucurat. Atâta vreme cât rămânem în vest, mai sunt speranțe. Când și Chișinăul, în care locuiește o treime din populația țării, va ceda propagandei...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Constantin Tănase

Ce fel de școală vor rușii din Moldova

În contextul ultimelor evoluții politice de la Moscova minoritatea rusă din Moldova devine tot mai agresivă, având, de altfel, toate șansele să redevină ceea ce a fost: un frate mai mare, arogant și privilegiat, o castă elitară cu apucături șovine, neintegrată cultural și lingvistic în...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Locul nostru în biserică

În continuarea (la fel de concentrată) a ceea ce spuneam săptămâna trecută, trebuie să analizăm seriozitatea noastră față de Biserică. Cuvântul biserică vine de la basilia, care în greacă înseamnă împărăție. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Alegerile de la Chișinău și statul captiv

Am citit câteva articole scrise în presa moldovenească, în care se vehicula ideea că victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinăului este o dovadă certă a faptului că R. Moldova nu este un stat captiv. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Dan Nicu

Socialiștii au pierdut încă o dată Capitala

La prima vedere, ceea ce s-a întâmplat duminică, 3 iunie, la Chişinău, pare a fi o victorie a forţelor proeuropene în faţa celor proruse.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Un bun creștin

De-a lungul anilor am scris despre dogme, morală, spiritualitate, patristică, evanghelii, liturgică - despre câte ar trebui, în primul rând, să cunoască un creștin. Aproape că am putea spune că am făcut rezumate ale anilor de studiu în facultate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 6 Iunie 2018, de Dan Nicu

Războiul ruso-ucrainean al atentatelor

De peste patru ani, Ucraina se confruntă cu agresiunea militară a Rusiei în regiunile din estul ţării, după ce trupele ruse au ocupat peninsula Crimeea.

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md