A fost prim-ministru în perioada, în care din sistemul bancar moldovenesc se fura un miliard de dolari, dar spune că nu a putut să intervină, deși recunoaște că acest subiect este foarte dureros pentru el. Cu toate acestea, vicepremierul pentru Integrare Europeană și președinte al Partidului Popular European, Iurie Leancă declară într-un interviu pentru TIMPUL că R. Moldova ar putea depune în curând cerere de aderare la UE. El speră că cetățenii vor înțelege că Igor Dodon a fost un balon umflat artificial și dă asigurări că, în cazul unui referendum privind Unirea celor două state românești, ar vota „pro”. Vicepremierul vorbește deschis despre colaborarea sa cu Vlad Plahotniuc și spune cu cine ar face bloc comun înaintea alegerilor parlamentare din acest an. 

- Dle Leancă, de ce ați acceptat să veniți iarăși în Executiv, după ce coaliția de guvernare v-a înaintat la funcția de vicepremier pentru Integrare Europeană?

- Primul pas, pe care l-am făcut, a fost intrarea în coaliția majoritară parlamentară. Aveam două opțiuni: să fim în opoziție constructivă, ceea ce ne-ar fi limitat să influențăm procesul decizional, sau să participăm la actul guvernării. Cea de-a doua opțiune ne oferă anumite pârghii de a exercita o influență pozitivă asupra procesului de luare a deciziilor. Al doilea pas a fost intrarea în Executiv. Eugen Sturza a preluat șefia la Ministerul Apărării din partea PPEM și, ulterior, eu am obținut această funcție.

„Nu mă consider reprezentant al PD”

- Totuși nu vă deranjează faptul că acest Guvern este asociat cu Partidul Democrat?

- Nu mă consider reprezentant al PD-ului. Este un Guvern de coaliție, din care fac parte doi reprezentanți ai PPEM-ului, doi - ai democraților, iar ceilalți sunt neafiliați politic. Funcția, pe care am acceptat-o, pornește de la înțelegerea că R. Moldova parcurge o perioadă foarte complicată. Este nevoie de continuare a tuturor lucrurilor bune, care s-au întâmplat în 2016-2017. Guvernul, în fosta componență, a reușit să rezolve anumite probleme.

- Care probleme anume?

- E suficient să mă refer la sectorul bancar, care a fost cea mai mare durere de cap și a perturbat tot sistemul politic și economic, din cauza fraudei bancare. Venirea Băncii Transilvania în R. Moldova (este vorba despre procurarea de către această bancă, împreună cu BERD, a pachetului majoritar de acțiuni de la Victoriabank – n.r.) chiar este un indicator că situația s-a îmbunătățit în acest domeniu. Sunt, totuși, și alte sfere unde nu prea s-a reușit, în mod special, mă refer la reforma justiției și lupta împotriva corupției. E nevoie să ne reconstituim credibilitatea atât pe plan intern, în fața cetățenilor, cât și în raport cu partenerii noștri occidentali, ca să putem avansa în dialogul cu Uniunea Europeană

- Cu cine ați negociat despre preluarea noii funcții în Guvern?

- Am vorbit cu unii colegi din PD.

- Inclusiv cu Vladimir Plahotniuc?

- Inclusiv cu el, pentru că el este președintele PD.

- I-ați pus și unele condiții?

- Anumite discuții au avut loc din simplu motiv că e o funcție nou-creată, în sensul că a fost separată de funcția de ministru de Externe. Discuțiile, în mare parte, au fost axate pe faptul că avem puțin timp la dispoziție - șase-șapte luni, pentru a face ceva intens.

„R. Moldova nu poate deveni stat funcțional decât prin integrarea în UE”

- Fiind vicepremier pentru Integrare Europeană, ați putea să ne spuneți cât de real este ca, în următorii ani, R. Moldova să depună o cerere de aderare la UE sau acesta e doar un discurs populist?

- Nu sunt nou în meseria de a formula anumite obiective pe domeniul integrării europene. Fiind ministru de Externe din 2009 și, după aia, prim-ministru, nu doar am vorbit despre valori și obiective, dar am și reușit, împreună cu echipa, să realizăm anumite chestiuni. Deseori mi-am pus și credibilitatea mea la bătaie. Acum nu vorbesc despre data, când ar trebui să depunem cererea de aderare, dar despre faptul că R. Moldova nu poate deveni stat funcțional, decât prin integrarea în UE. Sper că vom reuși după alegeri să clădim o majoritate proeuropeană, ceea ce ar însemna proreforme acasă. Tot atunci ar trebui, împreună cu partenerii noștri din Occident, să facem o evaluare despre termenul realist în care să depunem cererea de aderare, pentru a obține mai întâi statutul de țară candidat.

- Ați putea totuși numi un termen?

- Dacă vom continua să facem reformele necesare, cred că în doi-trei ani ar fi foarte realist să depunem cererea de aderare la UE, în condițiile în care va rămâne o guvernare proeuropeană. Nu contează că va fi Leancă sau altcineva, într-o funcție importantă, contează ca obiectivul să rămână intangibil. Îmi doresc să avem cât mai multe partide de stânga proeuropene, și nu filoruse sau nostalgice, cum sunt socialiștii de astăzi, care nu se deosebesc cu nimic de comuniști.

- Viziunea pe plan extern a actualei coaliții de guvernare este clară, dar acțiunile interne nu inspiră prea multă încredere…

- Da, mai există acuzații de o anumită ingerință politică în procesul de justiție. Printre cele mai importante acțiuni ale acestui Guvern, reînnoit tocmai, se numără planul lansat de ministrul Justiției, Alexandru Tănase, pe care el l-a definit drept plan de calibru mai mic, privind reforma justiției. Când l-am întrebat de ce l-a numit așa, mi-a spus că nu se axează pe trei-patru ani, dar pe câteva luni. Abordarea mi se pare corectă și e salutată de cei de la Bruxelles.

„Furtul miliardului este pentru mine un subiect mai dureros decât pentru alții”

- Ați fost cel ce a propus să invităm Compania „Kroll” pentru investigarea furtului miliardului. Dvs. nu purtați chiar nicio vină pentru jaful secolului, dacă avem în vedere că ați acceptat garanțiile Băncii Naționale (BNM) pentru BEM, Banca Socială și Unibank, pe când conduceați Cabinetul de Miniștri?

- Este un subiect dureros și pentru R. Moldova, și pentru mine. Pentru mine poate că e mai dureros decât pentru alții. Nu aș vrea să se vorbească despre perioada când am fost prim-ministru prin prisma acestei fraude bancare, ci despre ceea ce am făcut pozitiv pentru țară, împreună cu alți colegi ai mei. Sistemul bancar nu este reglementat de Guvern, ci de Banca Națională, care are nu doar acces la informație, da și datoria de a verifica și a preveni sau interveni. Mai sunt și instituții de drept care, în momentul, când sunt sesizate despre unele probleme și fraude sistemice, trebuie să intervină. Tot ce puteam face eu, pe plan strict personal, și colegii din Guvern, la insistența BNM, era fie să accept garanția, fie să ne dăm demisia cu jumătate de an înainte. Am meditat mult asupra acestei decizii. Dar dacă am fi demisionat atunci, puteam să nu ajungem nici la regimul fără de vize, nici la Acordul de Asociere și Liber Schimb cu UE. Cei din Occident n-ar fi discutat cu o țară, care iarăși intră într-o plină criză politică.

- S-au exercitat presiuni asupra dvs. pentru a accepta acele garanții?

- Presiuni au existat doar din partea BNM, care venea cu informații că situația se deteriorează, iar lichiditățile au depășit nivelul critic. Spuneau că, în cazul în care n-am fi intervenit, s-ar fi prăbușit nu doar Banca de Economii, dar și întreg sistemul bancar. Acesta a fost elementul determinant. În ultimii 30 de ani, guvernele au intervenit de 140 de ori în astfel de situații. Ultima dată, Guvernul Italiei s-a implicat pentru a salva două bănci, punând la bătaie 17 miliarde de euro.

- Acum, când știți ce s-a întâmplat, regretați ce ați făcut?

- De pe atunci știam că intervenția Guvernului va genera mai multe critici și, din păcate, noi până acum așa și n-am avut o analiză obiectivă la tot ce s-a întâmplat nu doar din 2009, dar și până atunci. Și comuniștii „au muls” BEM-ul, cum au putut, scuzați-mi această expresie mai puțin academică. De ce n-au intervenit la timp instituțiile de drept? De aia am insistat să invităm Compania Kroll.

- De ce n-ați ieșit atunci să anunțați public ce se întâmpla în sistemul bancar?

- Aș fi putut-o face, dar orice anunț, de genul acesta, nu neapărat îmbunătățea situația, ba chiar o putea agrava. Ar fi fost cozi la bănci. Nici o bancă, cât de bună ar fi ea, nu poate face presiuni deponenților.

„Mi se spunea când erau tentative de a scoate bani fără niciun gaj”

- Ați citit varianta finală a raportului „Kroll 2”, despre care se spunea că va fi făcută public în ianuarie 2018, dar apoi a devenit un document secret?

- N-am încă acces la astfel de informații. Sper să revenim la discuție și în cadrul Guvernului. Ar fi bine să avem o platformă unde să putem vedea cum sunt recuperate activele din creditele neperformante sau banii scoși din țară.

- De ce nu este publicată lista agenților economici, care au luat credite neperformante de la cele trei bănci?

- Eu am insistat în Parlament pe publicarea listei tuturor celor care au luat credite. Ni s-a spus însă că așa ceva nu se practică și că sunt date confidențiale. Bănuiesc că sunt și persoane, care au luat credite cu bune intenții, și, din cauza evoluțiilor ulterioare, au ajuns să nu poată să-și achite datoriile la bancă. Din ceea ce știu, au fost foarte multe credite care apriori se știa că vor f neperformante. Se făceau tot felul de înțelegeri cu administrația băncii.

- Știați și atunci despre aceste lucruri?

- Mi se spunea că se practicau așa fel de lucruri, când erau tentative de a scoate bani fără niciun gaj. Rugam CNA să facă tot posibilul pentru a bloca scoaterea unor credite din BEM, ca pe urmă să aflu că se mergea în instanță, iar judecătorii scoteau CNA din joc…

- Vorbiți despre ceva extrem de grav...

- Tot sistemul nostru era foarte vulnerabilizat. Dacă ar fi fost o justiție transparentă și imparțială, nu s-ar fi ajuns la așa ceva.

„La noi hoții strigă cel mai tare prindeți hoții”

- De ce oare primarul de Orhei, Ilan Șor, figurează în ambele rapoarte „Kroll”, dar se află la libertate?

- Eu nu pot și nu vreau să mă pronunț pe cazuri individuale. Fie că e vorba de Șor sau de alți oameni de afaceri, sau foști miniștri. Este absolut evident că, în acest caz, există anumite paradoxuri. E nevoie să reformăm această justiție, ca nimeni să nu pună la îndoială deciziile luate de instanță. Justiția noastră e ca o corporație - toți au învățat împreună, la aceeași facultate, toți se cunosc și sunt cumetri sau nași. E nevoie de spart acest sistem.

- Dle Leancă, unii politicieni și analiști politici afirmă că ați fi șantajabil pentru unele acțiuni întreprinse în funcția de premier. Ce motive au aceștia să vă acuze?

- Din 2015 încoace, unii actori politici, în special, când apar în prim-plan, mă atacă prin intermediul mass-mediei, pe care o au la dispoziție. Fac tot ce-i posibil ca să mă discrediteze, că sunt șantajabil, că am fost manipulat etc. Însă deciziile, pe care le-am luat, n-au fost ale cetățeanului Iurie Leancă, ci ale echipei cu care am lucrat. În acest caz, ar trebui șantajat întregul guvern de atunci. Nu știu dacă stipulează Codul nostru penal că un guvern poate fi tras la răspundere pentru o decizie colectivă. În cazul diminuării pachetului statului la BEM, nu doar că nu am pus nicio semnătură, dar nu a fost decizia mea. A decis o comisie la nivel de miniștri adjuncți și reprezentanți ai BNM. Pot doar să regret că politicienii din R. Moldova, în loc să vorbească despre ei, aleg să-i atace pe ceilalți. Mă înnebunește cel mai mult faptul că la noi hoții strigă cel mai tare prindeți hoții.

- Să înțelegem că nu vă este frică pentru acea decizie?

- Nu am motive să mă tem și nu-mi este rușine pentru tot ce-am făcut. Atunci am luat decizii curajoase.

„Sper că se dezumflă balonul Dodon-Președinte”

- Sistemul de vot mixt a fost votat datorită conlucrării între PDM, PSRM și PPEM. De ce ați optat pentru această formulă?

- Interesul meu și al colegilor a fost unul foarte simplu. Aceasta este o modalitate bună de a nu permite socialiștilor să dețină controlul în Parlament, după 2018. După ce am trecut cu toții prin trauma unei guvernări comuniste, R. Moldova nu-și poate permite ca să mai vină un partid comunist la putere.

- Au fost socialiștii atât de naivi, când au acceptat schimbarea sistemului de vot?

- Poate dânșii se temeau că, dacă nu votează, ar putea fi doar sistem uninominal.

- Există o colaborare între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc?

- Nu vreau să intru în zona speculativă.

- Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon, deja de trei ori, pentru câteva minute, fiindcă nu a respectat Legea Supremă. Ce credeți despre această situație?

- Nu mă îngrijorează situația atât de mult, cât faptul că Dodon nu și-a respectat angajamentele constituționale. Asta arată o dată în plus că, în legislația noastră, există încă multe goluri, care nu ne permit să acționăm.

- Funcția de președinte îi aduce lui Dodon capital politic sau mai mult îl discreditează?

- El e mereu în vacanțe, pe care, apropo, le face și în Vest și în Est. Îi place bunișorul. Încearcă să lanseze ideea că vrea să fie prieten și cu Estul, și cu Vestul. Sper că cetățenii înțeleg că Dodon a fost un balon umflat artificial. Sper că se dezumflă acest balon, care se numește Dodon-Președinte.

„Vizita la Washington a fost foarte benefică”

- La începutul lunii decembrie 2017, ați fost în SUA împreună cu Vladimir Plahotniuc și alți democrați. Atunci s-au și intensificat acuzațiile că sunteți în buzunarul liderului PD. Care a fost scopul acelei vizite?

- În R. Moldova, în momentul în care intri în politică, deja te compromiți. Lumea consideră că politicienii sunt o categorie de oameni, care urmăresc doar interesele meschine și egoiste. E foarte dureros când ești acuzat pentru chestii pe care nu le-ai făcut și nici n-ai avut intenția să le faci, ba din contră, ai venit cu speranța să-ți ajuți conaționalii. Vizita la Washington a fost foarte benefică. A fost o vizită a coaliției majoritare. Unde, dacă nu în SUA, să te duci cu dl Plahotniuc sau cu dl Candu și să vorbești despre problemele care există în R. Moldova? Categoric nu-mi este rușine pentru acea vizită.

- În ce relații sunteți cu Vladimir Plahotniuc acum?

- În relații colegiale, în sensul în care el este președinte PD, iar eu - președinte PPEM. Ne vedem la consiliile coaliției și acolo discutăm agenda.

- El e într-adevăr un dictator, după cum se vorbește?

- Eu n-am văzut acest spirit dictatorial în ședințele consiliului coaliției. Din contră, el mereu încearcă să identifice unele compromisuri pe elemente, care pot genera controverse.

„Fără PD e imposibilă crearea unei coaliții proeuropene”

- Ce șanse de a accede în următorul Parlament credeți că are PPEM?

- Totul va depinde de felul în care vom ști să ne reinventăm și să revenim la imaginea de altădată. Avem anumite funcții și pârghii și sper ca, prin acțiunile, pe plan intern și extern, să reușim să redăm cetățenilor nu doar încrederea în noi, dar și încrederea în viitorul european al acestui stat.

- Cu ce partide sunteți gata să faceți bloc comun până la alegeri?

- Acum lucrăm cu Partidul Democrat. Dacă mi-ar spune cineva că fără PD e posibil că creezi o coaliție parlamentară proeuropeană, aș zice că e un populist iresponsabil. Din 2009 încoace, orice coaliție majoritară proeuropeană i-a avut pe democrați drept parteneri.

- Ați fi dispuși să faceți și un bloc comun cu democrații în campania electorală?

- Ei totuși sunt partid de centru-stânga, iar noi suntem partid de centru-dreapta. Dacă vom căuta parteneri de a crea acest bloc, cred că ne vom orienta pe un anumit segment de dreapta.

„Ghimpu a distrus cel mai mult Partidul Liberal”

- Cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, spre exemplu, ați face bloc comun?

- Nu cred în orientarea proeuropeană a lui Andrei Năstase. El a zis, la un moment dat, că integrarea europeană nu e cel mai important lucru, că trebuie să punem batista pe țambal și să ne axăm pe problemele interne. Eu nu văd cum într-o manieră realistă poți rezolva problemele interne de unul singur, fără a mișca țara într-o direcție clară.

- Dar în următorul Parlament, dacă veți trece pragul electoral, cu cine veți coaliza?

- Cu cei care vor împărtăși agenda proeuropeană atât pe plan intern, cât și pe cel extern. Coaliția e o chestie bună.

- Mihai Ghimpu l-a învinuit pe Plahotniuc că a încercat și încearcă să distrugă PL. Știm ce s-a întâmplat și cu foștii dvs. colegi din PLDM. Nu vă este frică că ați putea repeta soarta lui Filat, Chirtoacă și Ghimpu?

- Cred că Mihai Ghimpu a distrus cel mai mult Partidul Liberal, prin ipocrizia, de care a dat dovadă mereu, inclusiv prin faptul că s-a prezentat drept mare unionist. Dacă ne uităm, el are foarte puțin în comun cu unionismul. În politică mereu există riscuri și le accepți atunci când te lansezi, dar nu poți să crezi că vei fi mereu o stea în spațiul politic.

„Eu aș vota pentru unirea cu România”

- Deja 17 localități din R. Moldova au semnat declarații de Unire cu România...

- E un gest simbolic. N-ar fi ceva rău o eventuală reunire dintre malul drept și stâng al Prutului, doar că sunt anumite realități și percepții în societate. Autoritățile ambelor state trebuie să asigure o interdependență, inclusiv politică și comercială.

- Este într-adevăr Unirea cea mai rapidă cale de a ajunge în UE?

- Nimeni nu știe care e cea mai rapidă cale. Integrarea europeană se face doar cu România și prin România. Ce se va întâmpla mai repede ne va spune soarta.

- Cum ați vota la un referendum, privind unirea R. Moldova cu România?

- Eu aș vota pentru, dar asta nu înseamnă că majoritatea cetățenilor ar vota la fel ca mine.

- Recent, pe arena politică din R. Moldova a apărut ex-președintele României, Traian Băsescu. În ce măsură el ar putea să unească în jurul său unioniștii și proeuropenii?

- Sunt și alți politicieni de pe malul Dâmboviței, care au făcut, probabil, mai mult chiar decât domnul Băsescu. Îi recunosc anumite merite, privind acordarea cetățeniei și a burselor studențești, dar… cred că putea face mai multe.

- Ar putea PPEM să devină un partid unionist?

- Noi nu suntem un partid antiunionist.