Vin amestecat cu fiere

publicat în Opinii & Editoriale pe 31 Mai 2019, 17:09

Continuând discuția despre anumite lucruri ce fie ne scapă din vedere, fie nu le cunoaștem, am hotărât să discutăm despre un alt moment important: „I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, gustând, nu a voit să bea.” (Matei 27; 34). 

Noi întotdeauna înțelegem acest episod ca pe o batjocură, așa cum a fost toiagul de trestie sau cununa de spini. Puțini dintre noi știu că de fapt amestecul de vin și fiere (sau oțet) era un analgezic pe care soldații îl ofereau condamnaților la moarte, ca să le fie mai ușor.
Practic soldatul, care i-a întins lui Iisus vinul amestecat cu fiere, a vrut să facă un act de milostenie. Ca să îi ușureze într-o anumită măsură suferința, în niciun caz nu s-a gândit să facă acest lucru ca să Îl batjocorească.
Tocmai de aceea Iisus refuză să bea. La Ioan (capitolul 19) ni se spune că soldații i-au oferit vinul când Iisus a spus că Îi este sete. Însă Iisus și-a asumat patimile întru totul. El nu a căutat să își ușureze suferința. Pentru că până la urmă nu era imposibil pentru El ca Dumnezeu să refuze suferința.
Dar anularea durerii nu făcea parte din planul de mântuire a oamenilor. Fiindcă știm foarte bine că primilor creștini nu le-a fost ca nouă. Iisus nu a venit să îi scape de suferință, ci de blestemul morții și al păcatului. Cred că vă amintiți discuția pe care Iisus a avut-o cu ucenicii: „Dar Iisus le-a răspuns: Nu ştiţi ce cereţi! Puteţi oare să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să vă botezaţi cu botezul cu care Mă botez Eu? Iar ei I-au zis: Putem. Şi Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu îl beau îl veţi bea şi cu botezul cu care Eu mă botez vă veţi boteza” (Marcu 10; 38-39).
Și acest lucru s-a întâmplat. Deci Iisus nu ar fi folosit vreo metodă de îmblânzire a patimilor sale, când știa că aceeași soartă îi aștepta și pe ucenici. Și nu doar pe ei, ci pe zeci de mii de creștini. Iisus s-a făcut pentru ei început al patimilor, dar tot El a pus – prin patima și învierea Sa – început învierii și a înfierii noastre. De aceea ne spune și Sfântul Apostol Pavel: „Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii” (Romani 6; 4).