Ultima oră

Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei

Intrebare: Dle Chetraru, cate dosare instrumentate de procurorii CCCEC au ajuns in justitie si cate persoane au ajuns dupa gratii in urma deciziilor judecatoresti? (Valentin Mereacre, Chisinau)

V. Chetraru: Daca vorbiti de procurorii CCCEC, va spun ca procurorii reprezinta Procuratura, iar colaboratorii CCCEC sunt ofiteri ai Centrului. E adevarat ca unii ne confunda ba cu procurorii, ba cu politistii. Exista totusi o legatura stransa intre Procuratura Anticoruptie si Centru, pentru ca procurorii exercita supravegherea urmaririi penale. In 2009, CCCEC a finisat 686 de cauze penale, dintre care 496 in privinta a 524 de persoane au fost remise in judecata. Anul trecut, CCCEC, impreuna cu Procuratura Anticoruptie, a obtinut pe cazurile deferite justitiei 283 de sentinte de condamnare, pentru 307 persoane. In total, in 2009 au fost depistate 1165 de infractiuni, dintre care 242 – de coruptie si conexe, 545 – economico-financiare si 378 de alte categorii.

I.: TIMPUL a scris despre spalarea banilor de catre PCRM in campania electorala trecuta. Unii oameni s-au pomenit in listele de sustinere financiara a PCRM, dar n-au dat niciun ban. In ce masura CCCEC se autosesizeaza in baza anchetelor jurnalistice? (Un cititor)

V. Ch.: Ziua mea de lucru incepe cu lectura publicatiilor periodice si studierea tuturor materialelor care au tangenta directa cu activitatea Centrului. Toate articolele care vizeaza CCCEC sau cele care arata unde ar fi trebuit sa se implice Centrul, ori unde s-a omis prezenta lui sunt identificate si prezentate persoanelor responsabile, cu rezolutia de a lua atitudine. Recunosc, multe informatii referitoare la acte de coruptie sau alte derogari grave de la legislatie le luam din ziare, inclusiv din TIMPUL. Uneori, asta ma intristeaza, deoarece lucratorii nostri operativi ar fi trebuit sa cunoasca deja ceea ce apare in mass-media, sa stie ce se intampla in domeniul de care sunt responsabili. Totusi, ne autosesizam, raspundem la demersuri, investigam, dar se mai intampla sa fim indusi pe piste false. O buna parte din informatiile publicate nu corespund realitatii. Suntem intelegatori: ziaristul nu are o modalitate de verificare a autenticitatii informatiilor. Misiunea noastra e sa facem investigatii, sa nu neglijam problemele cetatenilor, dar si munca jurnalistului. Referitor la spalarile de bani in campanile electorale de catre partide, mentionez ca, indiferent de cine a comis aceasta infractiune, ea cade sub incidenta Codului Penal.

I.: Care sunt cele mai dificile domenii pentru investigatiile CCCEC? Se fac presiuni asupra ofiterilor ca sa abandoneze investigatiile? (Nicolae Cretu, Nisporeni)

V. Ch.: Orice domeniu este complicat. In combaterea infractiunilor economice si celor de coruptie la nivel inalt avem actiuni complexe, anevoioase, de lunga durata, uneori chiar irealizabile. Sunt domenii ce solicita nu doar o implicare totala, dar si o experienta corespunzatoare. Centrul este o institutie prea tanara, iar colaboratorii lui activeaza de doar doi sau trei ani. Nu exista, deocamdata, o experienta in contracararea coruptiei in esaloanele de varf ale Puterii, o practica judiciara care sa serveasca drept precedent pentru a pune la inchisoare ministri, deputati… In ceea ce priveste posibilele presiuni, eu, dar si angajatii Centrului avem drept carte de capatai Constitutia, Codul Penal, cel de Procedura Penala, alte legi. Va asigur, nu voi permite investigarea cazului in functie de coloratura politica a subiectului infractiunii. Infractorul, de orice coloratura ar fi, trebuie sa stea la puscarie. Centrul nu e un instrument politic si nu se va rafui cu partidele care nu sunt la putere, dar nu va face nici lobby pentru cei care astazi sunt la guvernare. Ne vom „spala” de titulatura rusinoasa pe care ne-o atribuie multi – ca Centrul este o institutie de buzunar a guvernarii; ca se rafuieste cu oponentii politici; ca exercita presiuni asupra celor care merg contra cursului politic actual; ca sugruma businessul si comerciantii neloiali etc., etc. Nu voi admite sub nicio forma ingerinta politicului in activitatea institutiei pe care o conduc.

I.: Cum as putea obtine o audienta la dvs.? (Ion Rotaras, Recea, Rascani)

V. Ch.: In fiecare zi de luni, de la ora 14.00. Asta – pentru director, iar pentru vicedirector – in fiecare zi de marti.

I.: De ce CCCEC nu investigheaza cazurile de coruptie, abuz de putere si delapidari din proprietatea statului care au avut loc in mai multe raioane cu implicarea factorilor de raspundere locali? (Valeriu Cincilei, Cantemir)

V. Ch.: Anume ca Centrul le investigheaza. Autoritatile publice sunt permanent in vizorul nostru, pentru ca ele gestioneaza banii publici si, in virtutea functiilor pe care le detin, sunt expuse riscului de coruptibilitate. In 2009, CCCEC a trimis in judecata 20 de cauze penale in care erau vizate persoane din administratia publica locala – presedinti de raioane, vicepresedinti, primari. Azi, in gestiunea Directiei generale urmarire penala se afla 84 de dosare penale cu abuzuri de serviciu, neglijenta, trafic de influenta, sustrageri in proportii deosebit de mari, fals in acte etc. Toate cazurile vizeaza factori de decizie din autoritatile locale, dintre care in 16 este vorba de primari.

I.: La azilul republican de invalizi si pensionari, directoarea si-a angajat numai rudele. Fura si bani, si produse alimentare. Puteti sa investigati acest caz? (Nicolae, Chisinau)

V. Ch.: N-am avut nicio sesizare de la acest azil, dar vom verifica informatia.

I.: Va deranjeaza de la Hancesti un grup de asociati care am participat la constructia gazoductului. Am construit retelele din banii nostri, dar primaria le-a vandut. Locuitori de langa Scoala auto au platit si pentru ei, dar si pentru Gradinita „Brandusa”. Primaria nu le-a intors 36 mii de lei, dar pe urma a vandut toate retelele. O sa ne intoarca banii? (Ioana Holban, Hancesti)

V. Ch.: Doamna Holban, vom verifica ce se intampla acolo.

I.: Sunt functionari – procurori, judecatori, vamesi – care si-au construit case cu doua niveluri, au doua automobile scumpe, merg la Marea Adriatica… De ce nu verificati veniturile acestora?(Gheorghe Durbala, Chisinau)

V. Ch.: Randul functionarilor numiti poate fi continuat la nesfarsit. Mama relelor nu-s doar procurorii, judecatorii, vamesii, politistii, exista si multe alte persoane care se incadreaza perfect in aceasta categorie – oameni care s-au imbogatit prin trafic de influenta, prin intermedieri, prin corupere. Una din problemele care astazi este discutata la nivel inalt este declaratia pe venituri, proprietatile si cheltuielile. In ce masura acestea reflecta starea adevarata a lucrurilor? Noi nu avem un mecanism de control al surselor financiare din care traieste o persoana publica, un sistem de monitorizare eficient, cu sanctiuni corespunzatoare pentru acei care nu pot sa-si motiveze averile. Sunt necesare modificari de legislatie.
Este o problema a tuturor, nu numai a Centrului, a MAI sau a Procuraturii. Si e inutil sa se creada ca 100 de angajati ai CCCEC vor curata societatea de coruptie. Coruptia a devenit un mod de viata. Unii iau mita, iar altii dau, fara nicio responsabilitate. Dar trebuie sa ne schimbam viata. Iata de ce suntem in asteptarea semnalelor din partea cetatenilor. Chiar ii rog si-i astept pe acei care au ce spune si detin probe de venituri din activitati de coruptie. Totusi, mentionez ca statul are nevoie de un mecanism eficient de monitorizare si control a veniturilor si cheltuielilor functionarilor.

I.: Lucrez ca sofer de vreo doi ani, cu contract de munca, intr-o firma turceasca, dar nu-mi platesc banii. Ce sa fac? Probele nu le pot spune la telefon. (Magdacesti, Criuleni)

V. Ch.: Veniti, luni, la mine.

I.: Ati descoperit mecanismul aplicat la importul de carne, care conducea la majorarea frauduloasa a preturilor? Cine sunt vinovatii? (Valerian Sireteanu, Calarasi)

V. Ch.: Da, este un subiect discutat mult in sedintele de guvern, mediatizat in presa si frecvent vehiculat in randurile populatiei care, se pare, asteapta chiar condamnari la moarte. Mecanismul mentionat era o varianta clasica: si capra satula, si varza intreaga. Pe de o parte, s-a urmarit scopul de sustinere a producatorului autohton, prin punerea pe piata a produselor de carne de import la preturi aproape egale cu cele din tara, pe de alta – diminuarea fluxului de contrabanda cu aceste produse, prin monopolizarea ramurii. Asa a fost creat monopolul sau, cum l-a numit presa, „mafia carnii”. S-a ajuns la aceea ca in RM puteau importa carne doar trei-patru firme-gigant. Altora nu li se eliberau autorizatii. A fost un caz real de lobare a intereselor de grup la nivel de stat. „Monopolul carnii” era un mecanism creat in mod sistemic, treptat, ani la rand, cu sustinere politica, cu adoptare de legi care i-au conferit o alura legitima.
Noi nu avem in Codul Penal notiunea de lobby si nu putem trage la raspundere pentru asa ceva. Constatarile mele pot surveni in contextul instrumentarii cauzelor penale pe faptul introducerii prin contrabanda a carnii in proportii deosebit de mari. Avem sase dosare pe care Centrul le investigheaza impreuna cu procurorii si ne vom expune asupra lor, vom avea si vinovati, si sentinte de judecata. Totusi, declarativ, acel sistem a fost un scop benefic, el urmarind lichidarea contrabandei, crearea unui mecanism eficient de protectie a consumatorului. In realitate insa, prin lobare, s-a creat un mecanism de sustinere a unui grup de interese, agreat de fosta guvernare. Cine si de ce a vrut ca anume agentii economici respectivi sa detina drepturile de import? Important e ca astazi acest mecanism a fost lichidat. Nu vor mai exista criterii care sa favorizeze un anumit grup. Actualmente, poate importa carne oricine.

I.: In ultimul timp, la Centru s-au schimbat trei directori. A influentat acest lucru eficienta CCCEC? (Persoana n-a reusit sa se prezinte)

V. Ch.: Este adevarat ca instabilitatea in functie a conducatorilor CCCEC a lasat o amprenta nu prea buna asupra eficientei institutiei, dar si asupra asigurarii unei continuitati a politicilor Centrului. Inteleg ca a fost foarte dificil pentru ei sa-si pastreze verticalitatea. Mentionez ca, in acest sens, in programul Guvernului au aparut si prioritati care vizeaza activitatea Centrului, modernizarea si consolidarea capacitatilor institutionale ale lui. Astazi, cand societatea asteapta miscari concrete din partea Centrului, este rezonabil de intreprins toate masurile de protectie a acestuia de ingerinta politicului. Mai mult, suntem permanent in vizorul partenerilor nostri europeni, care au asistat Centrul atat tehnic, cat si consultativ. Unul dintre principalele standarde ale acestora este asigurarea independentei si stabilitatii ofiterilor CCCEC, pentru a asigura buna desfasurare a tuturor politicilor anticoruptie incepute in comun.

I.: La Fabrica de vinuri de la Cricova se fura ca in colhoz. Fura cei din administratie, pentru ca nu sunt controlati la iesire, dupa serviciu. (Elena, Ialoveni)

V. Ch.: In asemenea institutii exista servicii care asigura paza proprietatilor. Mi se pare ca cei de la Cricova ar putea sa aiba un contract cu Directia de paza a Ministerului Afacerilor Interne. Vom anunta colegii de la MAI, dar ne vom sesiza si noi, ca sa vedem daca fenomenul are proportii mari.

I.: Veti da publicitatii indicatiile „venite de sus”, asa cum a promis ca o va face procurorul general? (Stefan Costiuc, Chisinau)

V. Ch.: Nu-mi telefoneaza nimeni ca sa-mi dea indicatii „de sus”. Eu sunt responsabil pentru toate cauzele penale care se instrumenteaza de ofiterii Centrului. Sigur, voi da publicitatii orice caz de presiune exercitata asupra mea sau asupra subalternilor mei.

I.: Ex-ministrul Economiei, Igor Dodon, a avut dosare la Centru. Care este soarta lor, daca nu-i un secret? Si inca: puteti confirma sau infirma ca mama deputatului comunist Petrenco are 80 de mii de lei restante la plata pentru arenda? (Maria, Chisinau)

V. Ch.: Avem mai multe petitii din partea cetatenilor si interpelari din partea deputatilor, atat in privinta mamei dlui Petrenco, cat si a unor factori de decizie de la Ministerul Economiei. In prezent, Centrul desfasoara verificari. Nu vreau sa fie interpretate comentariile mele ca presiuni asupra celor care sunt implicati in actiuni de verificare. Ulterior, va vom anunta ce a fost stabilit.

I.: Este adevarat ca „mafia carnii” de la Piata agroalimentara centrala din Chisinau este la mana unor ofiteri de politie? (Vasile Croitoru, Straseni)

V. Ch.: Adevarat. Piata Centrala e un barometru al coruptibilitatii din societatea noastra. Este un segment controlat de reprezentanti ai administratiei municipale, ai institutiilor fiscale, sanitare, de politie… Exista acolo post de politie care trebuie sa asigure ordinea publica, sa verifice marfurile neautorizate etc. Unii politisti au o taraba-doua la piata si isi faciliteaza comercializarea produselor, cum ar fi carnea, sau sunt implicati in strangerea taxelor de la acei care comercializeaza fara autorizatie. Dar… Un angajat al organelor de drept nu trebuie sa se ocupe cu activitati comerciale. Important e ca sunt politistii implicati in scheme de contrabanda, trafic ilicit de marfuri… Am avut chiar si cateva retineri a unor politisti, inspectori fiscali, dar cum a fost „bardak” in piata agricola, asa a si ramas. Prerogativa de a face regula in randurile colaboratorilor sai ii apartine MAI, in special – Directiei securitate interna. In ultimii cinci ani, politia din Piata Centrala a fost reorganizata si schimbata de vreo patru ori, insa lucrurile nu s-au miscat din loc. Probabil, se impun masuri mai radicale.

I.: La Serpeni, Anenii Noi, se vinde spirt contrafacut, de contrabanda, din Transnistria. Cum sa scapam de aceasta napasta? (Tudor Craciun)

V. Ch.: Politistul de sector nu trebuie sa admita asa ceva. Contrabanda din Transnistria este o problema mare. Ceea ce nu se mai poate aduce legal prin vamile noastre, vine ilegal prin partea transnistreana. Contrabanda cu produse alimentare si de uz casnic, cu spirt vine si de la kilometrul 7 de pe traseul Odesa. Stim despre aceste probleme si le-am discutat impreuna cu Ministerul de Interne, cu prim-ministrul. Vom verifica si ce se intampla la Serpeni.

I.: Cum identificati „cartitele” din sistemul CCCEC? (Valentin Dragan, Chisinau)

V. Ch.: La Centru, suntem putini si stim ce face si ce gandeste fiecare dintre noi. Am insistat sa cream in colectiv un sistem de securitate interna foarte serios, care sa ne permita debarasarea de elemente ce ar putea trada interesele statului – cea mai grava forma de sabotaj, pentru mine. Cunosc factorii de risc din cadrul CCCEC, inclusiv potentialele „cartite”. Ma voi stradui sa diminuez asemenea tendinte. Vreau ca subalternii mei sa-si faca datoria cinstit, iar eu voi aprecia performantele lor, voi promova persoanele oneste, corecte si profesioniste

I.: Ce parere aveti despre transformarea CCCEC intr-o structura identica cu FBI? (Nicolae Trofin, Durlesti)

V. Ch.: Pana la FBI mai avem mult de parcurs. Centrul n-are nici opt ani de la fondare, iar Biroul Federal de Investigatii din SUA este al unei tari cu traditii democratice fundamentate istoric. Media de activitate a colaboratorilor la FBI e 25 de ani, la noi – trei ani. Aici, fiecare reorganizare vine cu concedierile sale. Trebuie sa folosim principiul ca noi slujim drapelul, tara si poporul. Mai mult – nimanui. Ca sa ajunga la ponderea pe care o are FBI in asigurarea securitatii statului, prin investigarea fraudelor economice si a coruptiei in esaloanele de varf ale Puterii, CCCEC are nevoie de autonomie si cadre calificate. Totusi, nimic nu-i imposibil, daca exista vointa comuna a tuturor factorilor de decizie implicati in procesul de democratizare a societatii. Sunt convins ca mergem pe calea progresului si-l vom marca cu pasi concreti, prin responsabilitate si curaj.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *