Opinii și Editoriale

Vladimir Turcan, un erou normal

„…Avand informatia ca cel putin opt nu vor avea curaj sa iasa la votare, am considerat ca nu are rost sa votam patru-cinci”. Astfel si-a motivat, luni, lasitatea deputatul PCRM Vladimir ?urcan, la cateva ore dupa ce, impreuna cu ceilalti 47 de deputati comunisti, pusesera Moldova in fata unor noi alegeri anticipate.

„Cred ca e o decizie gresita, fatala chiar, nu numai pentru partid, dar si pentru soarta RM, continua el, cu referire la hotararea plenarei PCRM de a nu participa la alegerea candidatului AIE la functia de presedinte… N-are rost sa ne ocupam de matematica si sa calculam daca acestia au fost 25 sau 30… Cred ca unora nu le-a ajuns curaj…”.

Nu stiu cui si ce anume nu i-a ajuns, caci – conform unei practici partinice bine insusite, probabil – nici dl ?urcan nu stie sa fie onest pana la capat. Dar, pana in seara zilei de luni, declaratiile facute la pranz pentru TIMPUL au devenit adevarat „rechizitoriu” de erou. Doar ca al unui „erou normal”, ca in filmul cela vechi rusesc despre Doctorul AuMaDoare. Celor care l-au vazut nu le va fi greu sa-si aminteasca de micutul, dar incapatanatul pirat care, pornit in cautarea Doctorului, a luat-o prin niste mlastini. Iar argumentarea sa era simpla de tot: „Normalinie gheroi vsegda idut v obhod” („Eroii normali intotdeauna o iau pe cai ocolite…”).

Dl ?urcan a luat-o tare, dar tare pe ocolite. Poate merita sa ne gandim daca sa-l facem erou? Ca prea multi au aparut, nu stiu cum in ultima vreme si toti sunt, intr-un mod foarte ciudat, nemultumiti de regimul caruia i-au slujit cu multa ravna – incepand cu dl Gorincioi si terminand cu dnii ?urcan si Stepaniuc. Caci ieri, si pe acesta din urma il apucase un fel de „dor de duca, de consens si de… democratie”.

Boris Focsa, un „erou semiobscur”

Tot luni am aflat despre performantele unui alt erou care, ce-i drept, au scapat de obiectivele camerelor TV… Cica, sambata seara, in cadrul Festivalului National de Teatru care s-a incheiat ieri la Chisinau, la Nationalul „Mihai Eminescu” s-a jucat spectacolul „Bash” in regia lui Mihai Fusu. Duminica seara, in programul aceluiasi festival, la „Luceafarul” a fost prezentat spectacolul „Cabaret Jaksonville”, pus in scena de Boris Focsa, ministru al Culturii si, pana mai deunazi, director al teatrului cu pricina. Luni, criticul de teatru Angelina Rosca a relatat jurnalistilor ca, dupa inchiderea „Cabaretului…”, Focsa le-a tinut o lectie de buna-crestere criticilor din Moldova, dar si celor din Romania, Lituania si Germania – pe care tot el i-a invitat in festival, apropo, pentru „a analiza spectacolele, raportandu-le la tendintele din teatrul european, ca sa aflam la ce etapa de dezvoltare a artei dramatice ne aflam”.

Potrivit Angelinei Rosca, dl ministru a inceput sa strige si sa-i insulte pe critici, fiindca „sunt fatarnici” pentru ca in dimineata zilei de duminica l-ar fi „ridicat in slavi” si l-ar fi „facut geniu”, in mod nejustificat, pe Mihai Fusu, care „nici nu merita sa fie inclus in programul Festivalului…”. „Ministrul m-a amenintat pe mine personal ca va distruge „mafia de critici” pe care o reprezint si ca va nimici „mafia de la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice”, a precizat criticul de teatru.

Daca cele marturisite de Angelina Rosca sunt adevarate, apoi ma conving inca o data ca n-am gresit atunci cand am scris ca Boris Focsa nu e bun de ministru al Culturii. Ce-i drept, acum trei luni eram convinsa ca nu e bun (inclusiv) pentru ca nu-i iubeste (cu mici exceptii?) pe actori. Acum, vad ca nu-si iubeste nici confratii de meserie, nici pe criticii care vin sa-i aprecieze lucrarile, si pe care prefera sa-i critice din… semiobscurul salilor de teatru. Ca un adevarat si curajos erou.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *