Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:34
Abonamente
 
 
 

Actualitate 12 Iulie 2016, ora 17:14    Din editia print

Voronin, Kazahstan și Curtea de Arbitraj de la Stockholm

Marime Font

În anul 1998, publicam un articol intitulat Cumpărați de la noi, că e mai scump, în care argumentam cum prim-viceministrul agriculturii de pe atunci, N. Cutcovețchi, prin ordin ministerial, obliga producătorii de sfeclă de zahăr să cumpere semințe doar de la o firmă de stat, nu de la o firmă particulară unde prețurile erau de două ori mai mici.

În consecință, N. Cutcovețchi fu demis, dar, ulterior, statul făcu atâtea presiuni asupra agentului economic privat, încât acesta își mută afacerea în Ucraina. Subsemnatul, în mod naiv, credeam că acea situație absurdă nu se va mai repeta. Dar am greșit. S-a repetat. Autorul noii fărădelegi, de astă dată, nu mai era un oarecare N. Cutcovețchi, ci chiar președintele țării (slavă Domnului, fost), Vladimir Voronin, care nu suportă oamenii de afaceri prosperi. Cum e petrolistul Anatol Stati, de exemplu. Și alții. Acești „alții” însă, cum spune lumea, acceptau să se împartă cu „il capo di tutti capi”. Anatol Stati însă alese o altă cale. Cea a legalității. A colaborării cu Guvernul, cu care, în martie 2006, a încheiat un Protocol de Intenții pentru aprovizionarea R. Moldova cu gaze naturale din Kazahstan, de pe zăcămintele a căror explorare și exploatare era asigurată de compania sa – ASCOM GRUP. Conform Protocolului, semnat pentru o perioadă de 12 ani, deci până în 2018, ASCOM urma să livreze în Moldova de pe zăcămintele sale din Kazahstan între 2,5 și 3 miliarde de metri cubi de gaze anual, la un preț de 76 de dolari pentru o mie de metri cubi. La început, Voronin a susținut această inițiativă și chiar părea s-o încurajeze. Numai că, după ce s-a mai sfătuit, probabil, cu consilierul său principal, Oleg Reidman, dar, cu siguranță, și cu frații săi de la Moscova, a schimbat brusc tonul. În loc să mulțumească pentru această propunere, care, dacă s-ar fi realizat, Moldova ar fi devenit un stat aproape sută la sută independent din punct de vedere energetic, el a început a insinua, în maniera-i caracteristică: „Știu eu de ce nu intră el în nici un partid: ochește postul de președinte al Moldovei. Eu voi cumpăra numai gaze rusești, oricât de scump ar costa ele” etc. Așa că în scurt timp toată lumea a trebuit să uite de protocol.

Dar Voronin n-ar fi Voronin dacă ar face o faptă rea numai pe jumătate. Organele de stat - Procuratura Generală, SIS, CNA, Ministerul de Interne - au trecut la represalii împotriva ASCOM și a familiei Stati, culminând cu o tentativă (nereușită) de confiscare a sediului central al ASCOM de pe str. Mateevici. Văzând că nu poate pune mâna pe afacerile lui Anatol Stati, care, majoritatea, erau în afara Republicii Moldova, Voronin recurse la un bine cunoscut procedeu KGB-bist. În 2008, scrise un denunț lui Nursultan Nazarbaiev, președintele Kazahstanului, unde ASCOM avea cea mai importantă afacere a sa în domeniul extracției de petrol și gaze naturale. În denunț, între altele, se spunea: „…Cu regret, au loc cazuri de folosire în scopuri meschine a relațiilor dintre țările noastre. Drept un astfel de exemplu negativ poate servi așa-numitul om de afaceri „moldovean” Anatol Stati, care se ocupă cu extragerea petrolului și gazelor naturale pe pământul Kazahstanului. În realitate, în acest business nu există nimic moldovenesc, decât locul de naștere al businessmanului… După ce și-a ascuns veniturile de pe urma activităților anterioare din România și Turkmenia în zone internaționale off-shore, el se prezintă acum în Kazahstan ca un investitor străin.
Un fapt care merită cea mai serioasă atenție este folosirea de către el a veniturilor obținute din subsolul Kazahstanului pentru investiții în teritoriile supuse sancțiunilor comunității internaționale, inclusiv ONU – de exemplu, în Sudanul de SUD. Acest „business pe sânge” aduce prejudicii serioase imaginii și reputației internaționale atât ale țării care îi permite să câștige bani, cât și țării din care provine businessmanul. În ultimul timp, pentru a asigura businessului său o acoperire politică, A. Stati a început să se amestece în formarea politicii de cadre și politicii externe a Moldovei, creând un lobbi corupt din adepți ai încheierii acordurilor comerciale interstatale cu subiecți supuși sancțiunilor ONU. El pune la cale și finanțează acțiuni propagandistice, finanțează într-o formă netransparentă formațiuni politice aflate în opoziție față de puterea actuală.



Stimate Nursultan Abișevici! Având în vedere relațiile dintre țările noastre și dintre mine și dvs. personal, vreau să cred că informațiile pe care vi le-am adus la cunoștință vor contribui la întărirea în continuare a încrederii între noi și popoarele noastre, la dezvoltarea unor relații libere de afaceriști dubioși…
Cu stimă, Vladimir Voronin.”

Albasî (tatăl națiunii, cum l-a numit oficial Parlamentul Kazahstanului pe Nazarbaiev), înduioșat până la lacrimi de plângerea omologului său din Moldova, se întrebă ca Cernîșevski: Ce e de făcut? Să trimită asupra lui Stati o hoardă de juriști kazahi, călări pe cămile, pentru a-l pune la închisoare, ori să-i naționalizeze activele aflate pe teritoriul Kazahstanului? A ales varianta a doua: Albasî trecu afacerea ASCOM integral în buzunarul ginerelui său, Timur Kulibaiev. Nu știm cum fu răsplătit Voronin de partea kazahă pentru binele făcut lui Timur Kulibaiev, știm însă că Moldova este în continuare dependentă de Rusia din punct de vedere energetic. Și mai știm că Timur Kulibaiev a lăsat vraiște toate acele grandioase construcții ale moldovenilor, ca să aibă de ce se scărpina cămilele pustiului.

Spre deosebire de Voronin, președinții Mircea Snegur și Petru Lucinschi au ajutat ASCOM când era nevoie de implicare la nivel oficial - și în Turkmenistan, și în Kazahstan. Așa se procedează în întreaga lume. Președinții, prim-miniștrii, miniștrii de externe susțin companiile autohtone atunci când acestea dezvoltă în străinătate afaceri care pot aduce beneficii țării. Voronin, probabil, avea de la Moscova și din Kazahstan mult mai multe foloase decât dacă ar fi acceptat gazele ieftine de la ASCOM pentru Republica Moldova. Așa că în urma denunțului de mai sus, care conține 8 capete de acuzare grave. Din denunț reiese că Anatol Stati e un dublu dușman al poporului, „crimă” pentru care, Stalin, l-ar fi împușcat odată în numele poporului moldovean și încă odată în al celui kazah.

De fapt, denunțul e o răzbunare a lacomului Voronin și nu are nicio acoperire probatorie juridică. El nu voia să știe ce se scria în ziarul TIMPUL încă în 2009 despre ASCOM, care plătise în bugetul Kazahstanului taxe și impozite în valoare de aproape 600 mln dolari SUA; crease pentru populația din zona lucrărilor peste 3500 locuri de muncă; avea în curs de construcție una din cele mai mari uzine LPG din Kazahstan, cu o capacitate de prelucrare de 10 mln m3 de gaze naturale pe zi. Dacă toate astea, plus drumurile, grădinițele, școlile construite în regiunea Manghistau, plus instituțiile medicale, culturale, organizațiile obștești ale copiilor și ale invalizilor, așezămintele de cult construite din nou sau susținute financiar de ASCOM, nu înseamnă nimic, atunci e cazul să ne întrebăm câți investitori străini a adus Voronin, care să sporească economia Moldovei, așa cum a făcut Anatol Stati în Kazahstan? De exemplu, în Sudan (unde, potrivit lui Voronin, ASCOM face „business pe sânge”) ASCOM a construit 4 spitale, o universitate, sute de kilometri de drumuri și canale de navigație, a acordat asistență medicală la sute de mii de localnici care, până atunci, nu văzuseră doctori în viața lor etc.

În 2010, ASCOM a intentat un proces împotriva statului kazah la Curtea de Arbitraj Internațional de la Stockholm pentru naționalizarea ilegală a activelor sale din Kazahstan. Iar în 2013 a câștigat acest proces. Conform deciziei Curții de la Stokholm, Kazahstanul e obligat să achite pierderile pricinuite ASCOM în valoare de 500 mil dolari SUA. Ne întrebăm, de ce Procuratura Generală, nici după această decizie univocă, nu se autosesizează în cazul lui Vladimir Voronin care, prin denunțul său, a falimentat afacerile ASCOM în Kazahstan? Oare să legi Moldova de o singură sursă de aprovizionare cu gaze naturale și cu energie electrică, plătind Rusiei până la 400 dolari SUA, în loc de 76 dolari pentru 1000 m3 de gaze naturale, cum propunea ASCOM, nu înseamnă să pui în pericol securitatea și chiar existența statului pe care îl conduci? Se zice că Voronin, cu ani în urmă, în Parlament, a fost împotrivă cumpărării energiei electrice din România, mult mai ieftine, pe motiv că energia electrică românească nu este „calitativă”. Și nu e oare un dispreț total față de propria țară, față de propria populație să le lași la cheremul unei puteri străine care, zeci, sute de ani, le-a tot furat și prădat? Potrivit unor calcule, din cauza nerealizării Protocolului de intenții din 2006 dintre ASCOM și Guvern, consumatorii din Moldova au plătit și continuă să plătească suplimentar pentru gaze, din buzunarul lor, la cursul actual al leului față de dolar, peste 120 miliarde de lei! Astea cine le întoarce?...

Recent, ex-președintele egiptean Mursi, pentru divulgarea unor secrete de stat Qatarului, a fost condamnat de două ori la închisoare pe viață și o dată la moarte. La noi așa ceva nu se poate întâmpla. Majoritatea politicienilor noștri sunt de teapa lui Mursi, dar noi nu avem justiție. De aceea îmi vine să strig:
- Bă, voi cei care nu vreți să vă uniți cu România, hai să ne unim cu Egiptul! Să vedeți atunci cum o să vină înapoi miliardul, miliardele, pădurile, clădirile, dreptatea…. Totul! Atunci nimeni n-o să mai scrie denunțuri mincinoase!

Andrei Strâmbeanu,
scriitor

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md