„…Am primit un mesaj de la mama: „Cred ca lumea intreaga e satisfacuta de alegerea lui Obama. Sa ne dea Dumnezeu minte si noua! Sa schimbam si noi ceva…”. Sunt randuri scrise printre lacrimi, intr-un hotel din Chicago, in dimineata lui 5 noiembrie 2008, si era prima zi in care Statele Unite ale Americii traiau „era Barack Obama”.
Cu doar opt ore mai devreme, in Grant Park de pe malul Lacului Michigan, peste 200 de mii de americani au repetat, ca o rugaciune, celebrul „Yes, we can!” („Da, noi putem…”). Iar prin gura lor a vorbit o intreaga natiune si… o intreaga lume. Inclusiv Moldova sufocata de rosu, dar unde se infiripa speranta.
Sunt convinsa: multi dintre noi au intrat in 2009 anume cu acel „Yes, we can!” in suflet. Nu stiam ce putem inca. Nu stiam ca vor veni 7 aprilie, 3 iunie, 29 iulie, 25 septembrie. Nu stiam ca paranoia va atinge cote inimaginabile, dar nici ca vom rezista in fata acesteia si, mai ales, ca o vom invinge. Stiam doar ca ne sufocam.
„Can we?..”, s-au intrebat ulterior americanii, gandindu-se la provocarile pe care si le-au asumat. „Chiar putem?..”, se intreaba moldovenii, gandindu-se la fragilele, deocamdata, cuceriri democratice ale ultimelor luni. Ce bine ar fi sa putem…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
