Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

UE / Nato 12 Septembrie 2017, ora 22:54

externe„ZAPAD 2017” – un exercițiu militar rusesc la cheie. Joaca de-a invazia asupra Europei

Marime Font

Peste două zile încep cele mai ample operațiuni militare rusești de la prăbușirea URSS, de simulare a unei intervenții asupra unor presupuse republici baltice, atacate de forțe occidentale ostile.

Manevrele militare ”ZAPAD 2017”, în traducere ”VEST 2017”, se vor desfășura pe teritoriul Republicii Belarus, dar și în enclava Kaliningrad, cu efective declarate de surse rusești și belaruse de maximum 13 000 de militari. Surse NATO europene sunt de părere însă că la exercițiile militare ruso-belaruse vor fi dislocați peste 100 000 de mii de soldați. Scenariul sperie: pregătiri preliminare militare au mai fost făcute și în 2008, înainte de ocuparea parțială a Georgiei, și în 2014, înainte de ocuparea Crimeei. Ce mai urmează, în septembrie 2017? Ar putea urma o țară baltică, sau o parte din Polonia. Tancul sovietic T-34, din centrul Kaliningrad-ului, așezat în poziție de atac, nu e degeaba pus în văzul tuturor.

Forța de reacție rapidă a NATO în Europa și activarea Articolului 5. Cât de solide sunt pârghiile și principiile care ne apără?
Aproape concomitent cu manevrele rusești, a început operațiunea inter-aliată Ucraina-NATO ”Rapid Trident”, în vestul Ucrainei, la Yavoriv. 14 țări, printre care Republica Moldova – în ciuda opoziției președintelui pro-rus Igor Dodon – și România. Peste 2500 de militari vor participa la această simulare anuală de acțiune militară, pentru o mai bună coordonare între comandamentele militare din Bulgaria, Canada, Estonia, Italia, Georgia, Lituania, Norvegia, Polonia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite. Coordonare împotriva a ce?



”Zapad-2017” este un test pentru capacitatea armatei ruse de a coordona o ofensivă militară. Este un joc militar în care vor fi folosite 70 de avioane de luptă, elicoptere, 200 de arme de artilerie, 10 nave de război. Ofensiva va simula o abordare convențională totală – atac terestru, aerian și maritim. Cam așa ar putea fi invadată Europa, dacă rușii și-ar pune în gând asta.

Problema este că niciodată Europa nu a fost mai nesigură, sub presiunile momentului. O agresiune a Rusiei asupra Europei sau a unei țări membre NATO este un coșmar care poate deveni o realitate cruntă, destul de probabilă. Cu o Germania care – în apărarea relației comerciale colosale pe care o are cu Federația Rusă – se gândește la ridicarea graduală a sancțiunilor aplicate Rusiei, fiindcă aceasta sprijină forțele paramilitare de ocupație din estul Ucrainei, NATO nu va putea nicicând activa Articolul 5 din Tratatul NATO. Acesta prevede angajarea tuturor țărilor membre într-un dispozitiv de apărare comună, ”toți pentru unul, unul pentru toți”, dacă asupra uneia dintre ele se desfășoară o agresiune militară. Dar cine mai face jocul Rusiei în Europa? Turcia este deschis filo-rusă, o dată cu sultanatul agresiv impus propriei țări de Recep Erdogan. Ungaria dansează cazaciocul Moscovei, prin bunul amic al lui Putin, Viktor Orban. Să mai amintim alte dificultăți pentru Europa: problematicul Brexit, care resuscită vechi obsesii separatiste, autonomiste (vezi referendumul din Catalonia spaniolă), dar și fenomenul imigraționist din Occident. Despre atentatele teroriste care lovesc lună de lună marile orașe europene, despre nesiguranța de zi cu zi a cetățenilor europeni, ce să mai spunem. În mod clar, Europa este vulnerabilă în fața oricărei ofensive externe. Cele mai vulnerabile țări aflate în preajma exercițiului rusesc ”Zapad 2017” sunt Estonia, Letonia și Lituania, la care se adaugă Polonia, avându-i în coastă pe rezerviștii ruși din Kaliningrad – cel mai puternic avanpost militar rusesc, aflat la doar 500 de kilometri de mari capitale europene.

România și singurătatea aliaților

Forța de reacție rapidă a NATO în Europa și activarea Articolului 5 sunt elementele pe care contează cetățenii Europei, printre care și românii. Dar NATO înseamnă în primul rând America. Iar în Europa, America are de colectat niște bani de la aliați, după cum a avertizat Donald Trump. Aceștia trebuie să verse 2% pentru apărare, ca să intre în grațiile celui mai mare contributor al NATO, Statele Unite. Exercițiile militare ruse sunt mereu altceva decât par a fi. În așteptarea ridicării măștilor, România trebuie să dovedească o capacitate de autoapărare și de protejare a teritoriului național, mai presus decât angajamente de securitate și principii de cooperare militare asumate multilateral. De multe ori, acestea sună frumos, dar gol.

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicenilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md