La 22 martie 2002, TIMPUL publică reportajul Inei Prisăcaru despre familia lui Mihai şi Maria Ungureanu din satul Căpriana, judeţul Chişinău, care au dat viaţă la 17 copii. În următorul număr am lansat o campanie în sprijinul lor, cu genericul „Un cadou de Paşti pentru familia Ungureanu”. Cititorii nu au trecut cu vederea iniţiativa noastră şi au venit la redacţie cu ce au putut: bani, hăinuţe, detergenţi, chiar şi câteva provizii. În cadrul unui concert de binefacere, Trustul European al Copiilor a anunţat despre campania noastră. Imediat după concert, David Johnson, coordonator al Programului de securitate alimentară al Comisiei Europene din RM, a oferit o sumă de bani cu care reprezentanţii Trustului au cumpărat o maşină de spălat pentru familia Ungureanu. Au fost receptivi şi deputaţii juniori, membri ai Parlamentului copiilor, care au scotocit pe unde numai ei au ştiut şi au pregătit o pungă mare plină cu hăinuţe pentru cei 17 fraţi şi surori din Căpriana.
În „scena presei” apare Oleg Voronin
În iulie 2002, România este acuzată că supune studenţii moldoveni care-şi fac studiile acolo la „genocid cultural” şi-i racolează în serviciile secrete pentru a-i „livra” înapoi ca să lupte împotriva statului RM. Peste câteva luni, la 10 noiembrie, ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, e făcut general-maior… Tot pe atunci, în „scena presei” apare Oleg Voronin. „După ce a reparat, din banii bugetului, hotelurile „Codru”, „Jolly Alon”, vila prezidenţială de la Condriţa şi alte edificii, fiul preşedintelui a „prihvatizat” şi reconstrucţia noului sediu al Mitropoliei Moldovei, care va arăta mai ceva ca un hotel de cinci stele”, scrie Alina Anghel. „Moldovenii cred în comunism şi biserică” vor conchide Barometrele de Opinie din următorii ani.
Între Busuioc şi Cantemir
La 26 octombrie 2003, patriarhul literaturii române din Basarabia, Aureliu Busuioc, împlinea 75 de ani. L-am invitat la „Cronos”. Ne-a spus că s-a făcut scriitor pentru că nu erau locuri vacante în altă parte, iar de prăşit… îl dureau mâinile. Ne-a mai spus că este în continuare un copil pentru că „întreabă, întreabă, întreabă…”. Ne-a învăţat să râdem de propriile iluzii, să fim optimişti şi să nu ne temem dacă rămânem „singuri în faţa dragostei”… În aceeaşi zi, preşedintele comunist Vladimir Voronin s-a pornit, cu flori, surle şi trâmbiţe, să omagieze un scriitor. Ce-i drept, nu-l apucase dor de Busuioc, ci de bustul lui Dimitrie Cantemir de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, şi el născut la 26 octombrie (1673) şi pe care guvernarea comunistă şi l-a atribuit pe nedrept, ca pe atâţia alţi scriitori români, transformându-l într-o mascotă a moldovenismului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
