Consiliul Concurenței(CC) este instituția care urmărește ca în Republica Moldova să nu existe reglementări excesive sau bariere de intrare pe piață. Instituția luptă cu fenomenele anticoncurențiale și își propune să ridice nivelul concurențial.
Viorica Cărare a povestit pe 13 septembrie câteva istorii cu care s-au confruntat angajații Consiliului Concurenței când au mers în inspecție. Astfel controlorii de stat s-au trezit cu ușa închisă în nas, fiindu-le blocat accesul. Alte cazuri descrise de șefa Consiliului Concurenței au fost cele în care pur și simplu a fost închis curentul electric în încăpere sau oprit internetul, tocmai pentru a obstrucționa controalele. Totuși după asemenea cazuri agenții economici au fost sancționați cu amenzi usturătoare. O companie a fost amendată cu 1,6 milioane lei pentru că a refuzat să se supună inspecției constrolorilor.
Ce acte caută controlorii de stat
„Acum mediul de afaceri știe că nu au voie să încuie ușa, să oprească curentul sau să închidă internetul atunci când vine un control de la Consiliul Concurenței” – Viorica Cărare, președinta Consiliului Concurenței.
Atunci când vin în inspecție funcționarii Consiliului Concurenței nu sunt interesați de contabilitatea dublă sau încălcări conectate la evaziunea fiscală. Acestea fiind în sarcina Serviciului Fiscal de Stat. Actele, documentele, email-urile pe care le caută controlorii de stat trebuie să demonstreze înțelegerile de cartel, acestea fiind printre cele mai dese încălcări din Republica Moldova. Adică oamenii de afaceri se înțeleg să-și împartă piețele, clienții, fixează împreună prețurile sau participă la licitații publice cu oferte trucate.
Fără corupție
„Consiliul Concurenței este o instituție în care nu poate exista corupție”, se laudă Viorica Cărare. Își motivează afirmația prin faptul că angajații sunt cei care fac dosarul, adună probe și propun sancțiunea, dar aceștia nu au nici o putere asupra deciziei finale. Atunci când merg în inspecție, din echipă face parte neapărat un angajat care filmează acțiunea. Filmarea are menirea ca nimeni să nu fie tentat să ofere sau să ceară șpagă. Cei cinci membri ai plenului Consiliului Concurenței nu pot face cunoștință cu materialele din dosar decât la finalul investigației. Membrii plenului au acces la dosare până la finalizare doar în cazuri excepționale și doar cu acceptul președintelui CC.
Odată ce șefa instituției ia responsabilitate de pe umerii celor o sută de angajați rezultă că pretențiile privind integritatea sau calitatea deciziilor cad exclusiv asupra celor cinci membri ai Consiliului Concurenței.
„Zonele Economice Libere vor dispărea din 2020”
Președinta Consiliului Concurenței a declarat că Acordul de Asociere obligă Republica Moldova să renunțe la facilitățile pe care le oferă investitorilor din Zonele Economice Libere. Termenul pentru a armoniza legislația națională cu această prevedere este anul 2020. Viorica Cărare a făcut aceasta afirmație în contextul în care articolele 339 – 342 din Acordul de Asociere reglementează ajutoarele de stat. Or scutirea de impozite și taxe care se aplică în zonele economice elibere dinamitează concurența. În cele șapte zone economice libere din Moldova la începutul lui 2017 erau 167 rezidenți. În 2016 ajutoarele de stat au constituit 5% din PIB, adică peste 5,4 miliarde de lei, iar Republica Moldova și-a propus să le scadă până la 1% din PIB către anul 2020.
Citiți în continuare pe moldnova.eu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
