Istorie

(Calendarul săptămânii) 21 decembrie 1883 – Apare volumul „Poezii” de Mihai Eminescu

Acest volum este primul şi singurul volum de poezii eminesciene tipărit în timpul vieţii poetului. Volumul conţine o selecţie de poezii eminesciene realizată de Titu Maiorescu, selecţie care cuprinde 64 de poezii, în principal antume, dintre care 26 în primă apariţie. Volumul „Poezii ” de Mihai Eminescu conţine poza autorului precum şi o prefață de Titu Maiorescu.

17 decembrie 1989: A început masacrul de la Timișoara

În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri între forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, în cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara. Ion Coman, secretarul CC al PCR, a fost numit comandant unic pentru Timișoara, membri din conducerea partidului, armatei și securității fiind trimiși în acest oraș. În urma unei teleconferințe organizată de Ceaușescu cu activul de partid și de stat din toate județele țării, factorii de răspundere au ordonat forțelor de ordine să tragă în manifestanții de la Timișoara. Au început lupte de stradă soldate cu morți și răniți, peste 60 de oameni pierzându-și viața. Timișoara a fost izolată, căile de acces în oraș fiind blocate.

18 decembrie 1865: Americanii abolesc sclavia

Sclavia a fost abolită în SUA, prin votarea celui de-al 13-lea amendament din Constituție în care se preciza că pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi. Încă dinainte de Războiul Civil, mai mulți lideri politici americani, în frunte cu Abraham Lincoln, au militat pentru eliberarea negrilor, idee care a provocat mânia sudiștilor. Disputele între susținătorii celor două tabere au fost extrem de aprinse de-a lungul anilor. Lincoln nu a cedat însă, astfel încât, prin reprezentanții Partidului Republican, a pus în dezbaterea Congresului un amendament în care se prevedea abolirea sclaviei. În aprilie 1864, Senatul și-a dat votul favorabil, însă nu același lucru s-a întâmplat și în Camera Reprezentanților. Abia în ianuarie 1865, amendamentul a trecut în Congres, iar până la sfârșitul anului mai multe state americane au ratificat actul. Pe 2 decembrie, Alabama a fost cel de-al 27-lea stat care a recunoscut actul normativ făcând posibilă formarea majorității pentru adoptarea oficială a acestuia și desființarea sclaviei după mai bine de două secole.

19 decembrie 1984: Hong Kongul trece sub suveranitate britanică

1984: Marea Britanie și China au semnat un acord în care se prevedea trecerea Hong Kongului de sub suveranitatea britanică în cea chineză începând cu data de 1 iulie 1997. Acordul a fost semnat de către premierul britanic Margaret Thatcher și omologul ei chinez Zhao Ziyang. Astfel s-a pus punct dominației britanice în zonă. Ceremonia s-a desfășurat în Casa Poporului din Beijing în prezența oficialilor britanici și chinezi. Pe 1 iulie 1997, acordul a intrat în vigoare și Hong Kongul a fost cedat Chinei după ce mai bine de un secol a fost în administrarea Marii Britanii. La eveniment au luat parte premierul Tony Blair, prințul Charles, președintele Chinei, Jiang Zemin, secretarul de stat american, Madeleine Albright, precum și alți demnitari. Decizia, chiar dacă era cunoscută dinainte cu 13 ani, a iscat proteste, mai mulți cetățeni din Hong Kong protestând împotriva ei.

20 decembrie 1989 – Timișoara cere demisia lui Ceaușescu

1989: Revoluția română de la Timișoara a început să capete proporții, manifestanții cerând demisia lui Ceaușescu. La Timișoara, centrul orașului a fost ocupat de coloane impresionante de muncitori. In Piața Operei, 100.000 de manifestanți au început să strige lozinci împotriva regimului. Totodată, a fost stabilită conducerea Frontului Democratic Român, organizație care trebuia să organizeze rezistența și care îl avea ca președinte pe Lorin Fortuna, ca vicepreședinte pe Ioan Chiș și ca secretar pe Claudiu Iordache. În balconul Operei a urcat, alături de liderii protestatarilor, și primarul orașului de pe Bega, căruia i s-a înmânat lista cu revendicările mulțimii: eliberarea arestaților, redarea cadavrelor familiilor care le revendicau, demisia lui Nicolae Ceaușescu, circulația liberă a ideilor. Primul ministru, Constantin Dăscălescu, a făcut câteva promisiuni, dar a declarat că revendicările majore, demisia lui Ceaușescu și a guvernului, vor trebui să aștepte întoarcerea din Iran a președintelui. Negocierile s-au încheiat fără rezultat, cu puțin înainte de ora 19.00. La scurt timp după aceea, primul ministru a plecat cu avionul la București. Întors în țară după vizita din Iran, Nicolae Ceaușescu a emis, în seara zilei, un decret prezidențial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul județului Timiș, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism și de distrugere a unor bunuri obștești”. În aceeași seară, dictatorul comunist a prezentat o declarație, transmisă în direct la radio și televiziune, în care a spus că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani” și a unor „grupuri fasciste și antinaționaliste”.

22 decembrie 1989 Revoluția Română a dus la schimbarea regimului comunist

După o noapte însângerată pe străzile Bucureștiului, muncitorii de pe marile platforme au ocupat încă de dimineață Piața Universității. Cu puțin înainte de ora 10.00, Nicolae Ceaușescu a convocat, în sediul CC al PCR, ultima ședință a CPEx. El a anunțat că, din cauza situației extrem de grave, a preluat conducerea armatei și a hotărât să instituie starea de necesitate în întreaga țară.

Despre generalul Vasile Milea, care a fost găsit împușcat cu puține minute în urmă în sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat că a fost un trădător de țară. La ora 10.00 și puține minute, postul de radio a anunțat introducerea stării de necesitate în întreaga țară, printr-un decret semnat de Ceaușescu. Cetățenii – conform decretului – nu aveau voie să se întrunească în grupuri mai mari de 5 persoane. În ciuda interdicțiilor, situația a început să se precipite în toată România unde au izbucnit proteste anticomuniste.

În capitală, manifestanții strânși în fața sediului CC al PCR au forțat ușile și au pătruns în clădire, determinându-l pe Ceaușescu să fugă cu un elicopter de pe acoperiș. La orele amiezii, la radio și televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului, ceea ce a provocat valuri de bucurie în întreaga țară. Sute de români au ieșit pe străzile marilor orașe pentru a saluta căderea regimului comunist. În aceeași zi a fost constituit Frontul Salvării Naționale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia făcând parte 39 de persoane.

Ion Iliescu a citit la posturile de radio și televiziune „Comunicatul către țară al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic și pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie 1990; separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat. Armata a trecut de partea demonstranților, însă acest lucru nu a împiedicat vărsarea de sânge și în zilele următoare ale revoluției.

23 decembrie 1888 – Van Gogh și-a tăiat urechea

Pictor olandez născut pe 30 martie 1853, Vincent van Gogh decide în 1881 să devină pictor, iar cu ocazia primei vizite la Paris se ataşează foarte mult de idolul său Gaugain, pentru că ambii artişti erau de părere că picturile trebuie să reflecte trăirile interioare. În următorii ani, Van Gogh are accese de furie la beţie şi se ceartă din ce în ce mai des cu Gauguin. În urma unei certe aprige între cei doi, Van Gogh îl atacă pe Gauguin cu briciul. Gauguin fuge speriat, iar Van Gogh îşi taie o bucată din urechea dreaptă. Cu această ocazie, realizează cât de aproape este de demenţă şi în 1889 se internează voluntar în ospiciul din Saint-Rémy. În perioadele de calm este lăsat acasă să picteze. În decurs de mai puţin un an, pictează 200 de tablouri. În 1890 se stabileşte în Auvers şi se refugiază într-o cămăruţă deasupra unei cafenele, dedicându-se exclusiv picturii. Pictează 70 de tablouri în tot atâtea zile. Nu a rezistat mult timp în acest ritm fanatic, iar pe 27 iulie 1890 se împuşcă în piept, după care se retrage în camera lui, unde îşi petrece noaptea fumându-şi pipa. Marţi, la ora unu noaptea, Van Gogh în vârstă de 37 ani moare din cauza rănii.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *