Astăzi 15 Decembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la 14 Decembrie 2017
Abonamente

Eveniment 18 Iulie 2011, ora 05:21    Din editia print

Eveniment epocal la Hagi-Curda A fost sfinţită prima biserică românească din Ucraina

Marime Font

Foto: Ion Macovei

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Sâmbătă a avut loc un eveniment important pentru românii din regiunea Odesa. În satul românesc Hagi-Curda (Camîşovca) din raionul Ismail, un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei, a sfinţit singura biserică ortodoxă românească de pe teritoriul Ucrainei. Evenimentul a fost supravegheat de securitatea ucraineană, iar vameşii de la Reni au încercat să împiedice în tot chipul ca la sfinţire să participe pelerini şi tineri veniţi din România. 

Biserica ortodoxă din satul Camîşovca (Hagi Curda) a fost sfinţită, iniţial, în anul 1875 şi şi-a îndeplinit misiunea până în 1979, când bolşevicii au decis demolarea acesteia. Locuitorii satului, majoritatea români, au reînfiinţat parohia românească în 1995, însă a fost nevoie de multă luptă cu autorităţile ucrainene, dar şi cu unii săteni, simpatizanţi ai Mitropoliei de la Moscova, pentru ca, în sfârşit, credincioşii să se vadă într-un locaş unde să poată asculta cărţile sfinte în limba română. În 2006, datorită eforturilor lui Vasile Iordăchescu, hagicurdean adevărat, au demarat lucrările de construcţie pentru noul locaş. Biserica a fost ridicată cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, al Consiliului Mondial Român şi al sătenilor. În doar patru ani şi jumătate, meşterii au finisat edificarea lăcaşului, iar în iulie 2010 preotul Anatolie Cristea a putut oficia aici primele slujbe religioase.



 În dimineaţa zilei de sâmbătă, 16 iulie, curtea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (foto) din Camîşovca a început să se umple de săteni şi oaspeţi din România şi R. Moldova. Totodată, satul a fost împânzit de zeci de miliţieni ucraineni, care s-au adunat în număr mare în preajma bisericii şi au blocat accesul pe unele străzi…

Sfinţirea locaşului a fost oficiată de un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu ÎPS Petru, care a ţinut apoi o liturghie frumoasă în faţa sătenilor - bătrâni şi tineri care au lăsat treburile de acasă ca să-i asculte pe oaspeţii veniţi „tocmai de la Chişinău”. „O reeditare a acestui eveniment nu cred că va mai fi posibilă. Autorităţile ucrainene nu vor să ne îngăduie ca să ajungem la adevăr, că moldovenii de aici sunt tot români”, a spus parohul Anatolie Cristea care, de un de zile, face naveta de la Cantemir ca să ţină slujbele la Camîşovca. El recunoaşte totuşi că, de când a fost ridicată biserica, atitudinea unor săteni faţă de el s-a schimbat. „Când am venit aici, am primit reproşuri verbale din partea unor tineri din sat, dar acum, slavă Domnului, mai mulţi oameni vorbesc favorabil despre noi şi vin la biserica noastră. Îmi pare că facem o mişcare spre bine”, crede preotul.


Sub ochiul vigilent al miliţiei ucrainene...

Nu toţi cei care şi-au dorit au reuşit să ajungă la ceremonia de sfinţire a bisericii româneşti din Camîşovca. Oaspeţii sosiţi mai devreme au fost bulversaţi de ştirea că vameşii ucraineni au blocat trei autocare din România la punctul de trecere Giurgiuleşti-Reni. Pe o arşiţă cumplită, fără a oferi explicaţii, ucrainenii i-au ţinut cinci ore în vamă pe cei 130 de tineri din autocare, majoritatea studenţi şi membri ai Platformei Civice „Acţiunea 2012”. În primele două ore, ucrainenii spuneau că la postul vamal nu este curent electric. Abia după intervenţia reprezentantului de la Consulatul român din Odesa, tinerii au putut ajunge la Camîşovca, tocmai când evenimentul se epuizase deja. În aceeaşi zi, ucrainenii i-au întors din cale pe doi jurnalişti români: Simona Lazăr de la Jurnal Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România. Vameşii le-au invocat faptul că ei au primit interdicţia de a mai intra în Ucraina în 2009, atunci când ambii au publicat reportaje despre cum sunt încălcate drepturile românilor din sudul Basarabiei de către autorităţile ucrainene.
 
Satul Camîşovca - cu circa 3600 de locuitori, dintre care 98 la sută sunt moldoveni (români) - se află în raionul Ismail, regiunea Odesa, pe malul lacului Chitai. Până în 1947 satul a purtat denumirea oficială Hagi-Curda, după care a fost rebotezat Camîşovca. Azi, doar locuitorii mai în vârstă continuă să se numească hagicurdeni.

Referinţe: Răzbunarea ucrainenilor: ziarişti români declaraţi indezirabili

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 14 Decembrie 2017, ora: 16:33

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

( ) Citeşte tot articolul


Actualitate 14 Decembrie 2017,  

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul