Duminică, 15 ianuarie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificările legislative prin care agenţii economici sunt obligaţi să achite trei zile din concediul medical al angajatului.   

Potrivit lui Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, modificările în cauză „ar trebui să responsabilizeze patronii şi să economisească circa 78 de milioane de lei pentru Bugetul Asigurărilor Sociale”. De cealaltă parte, agenţii economici spun că nici ei nu stau pe sacul cu bani şi că, înainte de a-i responsabiliza pe ei, Guvernul ar fi trebuit să se responsabilizeze pe sine, pentru că noile modificări vor conduce la falimentarea multora dintre ei. Solidari ca niciodată, agenţii economici vor să atace modificările în instanţa de judecată.

Guvernul nu crede lacrimilor

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea alineatului (2) al articolului 4 din Legea nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale a stârnit discuţii contradictorii în societate. Contactat de TIMPUL, Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, a explicat că modificările prin care angajatorii vor plăti trei zile de concediu medical şi nu o singură zi, ca anul trecut, sunt mai mult decât necesare. La întrebarea noastră, ce vor face unele întreprinderi care nu vor putea să plătească pentru cele trei zile de concediu medical, Vladimir Hotineanu a avut un răspuns scurt: să-şi gestioneze mai bine afacerile! Noi nu putem să le dăm reţete în acest sens”. De altfel, la comisia pe care o conduce s-a adresat deja conducerea Fabricii de confecţii „Ionel”, cu rugămintea de a face o excepţie pentru ei, din cauza situaţiei economice foarte proaste. „Am încercat să-i ajut, dar Guvernul nu a acceptat nicio excepţie”, ne spune Hotineanu.

Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie

La întrebarea noastră, ce vor face unele întreprinderi care nu vor putea să plătească pentru cele trei zile de concediu medical, a răspuns scurt: „Să-şi gestioneze mai bine afacerile! Noi nu putem să le dăm reţete în acest sens”.

Mai multă răspundere pe umerii angajatorilor

Anul trecut, plăţile pentru concediile medicale s-au triplat în comparaţie cu anii precedenţi - de la o cifră sub 200 milioane de lei s-a ajuns la peste 500 milioane de lei. În această situaţie, Guvernul s-a întrebat: „Ce facem mai departe, cum existăm?”. Şi a găsit răspunsul în aşa-numita responsabilizare a angajatorilor. Potrivit lui Hotineanu, dacă vorbim despre incapacitatea temporară de muncă, ea depinde nu numai de angajat, dar şi de condiţiile pe care angajatorul le creează, pentru că adesea anume lipsa unor condiţii de muncă adecvate este cauza îmbolnăvirilor şi absenţei de la locul de muncă a angajatului. Bătându-i la buzunar pe patroni, s-a dorit ca ei să lichideze orice factor care ar prejudicia sănătatea angajatului.

Întrebarea e: nu cumva s-a exagerat cu „responsabilizarea” angajatorilor? Din câte vom vedea, aceasta nu e singura cauză care a condus la triplarea plăţilor pentru concediile de boală. Problema e mult mai complexă şi cauzele sunt multiple.

Ce spune FMI şi… practica europeană

„La noi s-a mers pe ideea de trei zile plătite de angajator, dar în România angajatorul plăteşte pentru şapte zile, iar în alte ţări europene - până la 11 zile”, mai spune Hotineanu. Preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială mai are un argument: „Să nu uităm că noi trăim în baza finanţărilor din exterior. Dacă FMI ne dă nişte bani, atunci condiţionează nişte lucruri. Nu putem lua credite pentru a plăti certificatele de concedii medicale, în loc de a le investi în economia reală”, susţine deputatul. În total, vor fi economisite 78 milioane de lei, necesari pentru indemnizaţiile pentru şomeri, pentru ajutoare sociale etc. „Nu e o măsură populistă, dar asta e situaţia din ţară”, constată Hotineanu.

Fără excepţii nici măcar pentru agricultori

Deputatul liberal Valeriu Saharneanu, membru al Comisiei agricultură şi industrie alimentară, susţine, de asemenea, că modificările trebuiau adoptate. Ce-i drept, Comisia parlamentară din care face parte a avut câteva obiecţii. „Noi am cerut să se facă anumite excepţii faţă de agricultori, dat fiind faptul că agenţii economici de la sate, după cum se ştie, sunt deocamdată slabi, şi plata concediilor medicale de trei zile va fi pentru ei o sarcină prea grea. În plus, oamenii de la sate sunt mai des expuşi la tot felul de afecţiuni, mai ales în perioada de toamnă-primăvară, când lucrează în câmp deschis”. Totuşi, nici de aceste amendamente nu s-a ţinut cont. Şi deputatul Saharneanu este ferm convins că legea îi va face mai responsabili pe patroni, care vor trebui să investească în crearea unor condiţii de muncă mai bune: să procure echipamente speciale pentru agricultori, să le servească ceaiuri fierbinţi şi mâncare caldă direct în câmp etc.

Alexandra Can: „Noi nu stăm pe sacul cu bani”

Agenţii economici sunt peste măsură de revoltaţi şi spun că au suficiente motive pentru a ataca legea în instanţa de judecată. Alexandra Can (foto), directoarea SA „Artima”: „E o bătaie de joc la adresa producătorilor autohtoni. Noi nu stăm pe sacul cu bani, abia mai putem menţine activitatea întreprinderilor. În ultimii doi-trei ani aproape toate întreprinderile din industria uşoară au lucrat în pierdere sau cu beneficiu minim. Sindicatele deja au atacat legea în judecată, deoarece nu consideră normal ca cetăţeanul să-şi plătească prima zi de concediu medical. Acum, şi noi, toţi angajatorii, suntem solidari şi vom ataca legea, deoarece nu suntem în stare să achităm cele trei zile de concediu medical fără diminuarea altor articole din costuri. Costul serviciilor, impozitele directe şi indirecte se majorează în fiecare an. E o lege în defavoarea omului, în defavoarea economiei, în defavoarea statului”.
Alexandra Can este de părerea că „înainte de a-i responsabiliza pe angajatori, Guvernul ar face bine să se întrebe de ce nu funcţionează la nivelul cerinţelor sistemul de ocrotire a sănătăţii; de ce acest sistem - pentru care angajatorul plăteşte 3,5 procente impozite, iar cetăţeanul alte 3,5 procente - nu asigură minimumul de servicii medicale prevăzut de poliţa de asigurare; de ce instituţia medicului de familie lucrează împotriva cetăţeanului - şi numai după aceea să ne responsabilizeze pe noi, agenţii economici; de ce se doreşte „economisirea” din contul cetăţenilor şi al întreprinderilor şi nu se purcede la gestionarea mai eficientă a banilor şi bunului public? Este destul să examinam actele de control ale Curţii de Conturi despre gestionarea banilor şi bunurilor în sistemul ocrotirii sănătăţii şi să înţelegem cine şi cum trebuie să se autosesizeze şi responsabilizeze. Această lege ne impune să ne solidarizăm şi să ne implicăm mai eficient în a demonstra autorităţilor ineficienţa sistemului de sănătate şi de gestionare a fondurilor respective. Fiecare cetăţean poate confirma această stare de lucruri”.

„Nu vom plăti pentru debandada din sistemul Sănătăţii”

Doamna directoare mai spune că nu vrea să plătească pentru debandada din sistemul de Sănătate şi ne aduce un exemplu. Una din cele 300 de angajate de la „Artima” locuieşte la Sireţi, r-nul Străşeni, şi face naveta zilnic la Chişinău. Din această cauză, a trebuit să plătească recent 1500 de lei doar pentru a-şi face investigaţiile medicale. Femeia nu a putut beneficia de poliţă, deoarece din Straşeni la Sireţi maşina medicală specializată pe asemenea investigaţii vine o singură zi pe săptămână, iar în acea zi ea încă nu era bolnavă şi a mers la lucru, la Chişinău. Prin urmare, a trebuit să-şi facă investigaţiile cu plată, la Chişinău. „Ar fi normal ca instituţiile medicale să elibereze nişte chitanţe de plată, în astfel de cazuri, pentru ca oamenii să-şi poată obţine înapoi banii cheltuiţi pentru serviciile prevăzute de poliţa de asigurare, dar asta nu se face. Atunci de ce mai achităm 7 procente din salariu?”, se întreabă doamna Can. În opinia ei, fondurile destinate medicinei sunt folosite incorect. „Cetăţeanul este legat de un singur medic de familie, ceea ce este absolut greşit. De ce un lucrător de la „Artima”, care locuieşte la Sireţi, nu are dreptul real să meargă cu aceeaşi poliţă de asigurare la un medic din Chişinău, care e mai aproape teritorial de locul său de muncă?”, se revoltă directoarea.

Întrebări fără de răspuns

Cu referire la intenţiile guvernării de a economisi bani pentru fondul de asigurare socială, Alexandra Can mai spune: „Am motive să cred că medicii au fost deja instruiţi să nu elibereze certificate medicale pe un termen mai mare de trei-patru zile. Chiar azi, o altă lucrătoare mi s-a plâns că săptămâna trecută a fost tratată din cauza hipertensiunii, iar medicii i-au închis concediul medical după trei zile şi au trimis-o la lucru, chipurile e sănătoasă. Acum, femeia se simte prost în continuare şi, probabil, va avea nevoie de un alt concediu medical, de alte trei-patru zile. Dacă i se prelungea primul concediu, restul zilelor i le-ar fi plătit Fondul social de asigurare, dar, fiindcă a fost deschis altul, va trebui să-l plătească angajatorul… Cum ne vor responsabiliza guvernanţii pe noi, fără să se responsabilizeze pe ei înşişi? Nu e singura întrebare la care doamna Can nu poate găsi un răspuns cât de cât rezonabil. Astăzi, din cei 300 de muncitori de la „Artima”, 26,8 la sută sunt pensionari, 6% sunt invalizi, mame care au copii mici. „Reiese că, de azi încolo, noi, angajatorii va trebui să nu mai acceptăm la muncă asemenea persoane, pentru a nu avea probleme cu plata concediilor medicale? Toţi angajatorii acum caută soluţii. Şi le vor găsi. Unii vor încălca şi mai grav drepturile omului. Noi, cei din industria uşoară, ne vom lupta, în cadrul legal, cu argumente economice, pentru anularea acestor „noutăţi-surpiză” în noul an, care vor aduce pierderi cetăţenilor, întreprinderilor şi statului”.

Şi Patronatele dezaprobă noile modificări

Optimismul deputaţilor nu este împărtăşit nici de patronate. „Aceste cheltuieli vor afecta salariul angajatului, deoarece agenţii economici vor fi nevoiţi să-şi balanseze cumva cheltuielile ca să nu falimenteze”, declara, marţi, pentru Info-Prim Neo, Leonid Cerescu (foto), preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului (CNPM). Potrivit lui, „în marea lor majoritate, certificatele medicale sunt date pentru patru-cinci zile şi, făcând un calcul simplu, vedem că patronii au pierderi directe cu cel puţin 50% mai mult faţă de anul trecut, când plăteau pentru o singură zi”.
De altfel, Guvernul şi Parlamentul au fost avertizate că modificările vor influenţa negativ situaţia agenţilor economici, dar argumentele patronatelor nu au fost luate în considerare. „Unii patroni vor limita locurile de muncă, alţii vor începe a activa ilegal, iar cei cu situaţia cea mai grea vor falimenta, astfel vor avea de pierdut toţi, atât agenţii economici, cât şi guvernarea”, a mai spus Leonid Cerescu.

Liderul patronatelor este de părerea că, în scopul responsabilizării angajatorilor, ar fi fost firesc să se diminueze nişte contribuţii. „Acum, de fapt, au fost majorate impozitele”, constată Cerescu.

Cu alte cuvinte, Parlamentul a pus pe jar agenţii economici, care nu vor să se împace cu situaţia şi spun că vor merge până în pânzele albe. Nici nu au alternativă, pentru că altfel ar însemna să-şi semneze propriul verdict de falimentare.

 Apropo despre „economisirea” şi gestionarea banilor publici…

În cadrul unei şedinţe din luna decembrie 2011, deputaţii din Parlamentul R. Moldova au votat pentru sporirea cheltuielilor Parlamentului în 2012 cu 27 de procente faţă de anul 2011. Suma totală pe care o va cheltui Legislativul în acest an va constitui 91,53 mln. lei. Din ea, 31 la sută vor merge la majorarea salariului aleşilor poporului…