- Dnă Handrabura, în ultimele luni, de fiecare dată când se vorbeşte despre procesul de integrare europeană al RM - în speţă, despre negocierile pe marginea Acordului de Asociere, demarate la 12 ianuarie a.c. - se afirmă că cele mai mari progrese au fost făcute de către Grupul patru de lucru, condus de dvs. Care este domeniul acestui grup? Are şi o denumire interesantă, din câte ştiu…

- Negocierea Acordului de Asociere RM-UE reprezintă una dintre priorităţile şi reuşitele palpabile deja ale Guvernului Filat în ceea ce priveşte asocierea politică şi integrarea economică a RM în UE. Înţelegerea importanţei, ambiţia noastră sănătoasă de a accede în marea familie europeană a şi determinat pe fiecare membru al echipei noastre de negociatori să se implice foarte responsabil în pregătirea şi desfăşurarea videoconferinţelor şi a celor trei runde propriu-zise care au avut loc din ianuarie până în iunie, cea de-a patra urmând să aibă loc în octombrie la Bruxelles. Progrese au înregistrat toate cele patru grupuri de negociatori ai Acordului. Grupul nr. 4, pe care sunt onorată să-l coordonez, vizează Cooperarea interumană pe mai multe domenii de intervenţie: Educaţie, instruire, multilingvism şi tineret; Cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţie; Cultură, audiovizual şi mass-media; Cooperarea în domeniul societăţii civile; Cooperarea transfrontalieră şi la nivel regional. Noi am reuşit să avansăm în negocieri chiar după prima rundă, graţie unei organizări interne eficiente, dar mai cu seamă a dialogului intens şi eficient pe care l-am purtat cu omologul meu din UE, Remi Duflot, şi colegii lui din directoratele generale ale Comisiei Europene.

- Cine sunt colegii dvs.? Cum au fost selectaţi şi cum se lucrează în cadrul grupului? Cine a stabilit „scenariul” şi graficul negocierilor?
- „Mâna mea dreaptă” este dna Victoria Isac, consultantă superioară la Ministerul Educaţiei şi secretară a Grupului IV şi, desigur, colegii de la MAEIE, în persoana dnei viceministră Natalia Gherman, şefă adjunct a Delegaţiei RM, negociatoare-şefă, pe care o consult frecvent, şi dl Valeriu Gheorghiu, Secretar al Delegaţiei RM. Pentru fiecare domeniu de asociere pe care l-am negociat, instituţiile de profil au desemnat un viceministru şi un şef de serviciu sau direcţie. Colaborarea ne-a reuşit datorită abordării corecte şi coerente pe care am avut-o din start, precum şi profesionalismului echipei din grupul nostru, reprezentată de: academicianul Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM, vicecoordonator al Grupului IV; viceministrul Culturii, dr. Gheorghe Postică; viceministru al Tineretului şi Sportului, Oleg Ţulea; şefa Direcţiei învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei, dr. Nadejda Velişco; şefa Direcţiei dezvoltare regională din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Valentina Pleşca; preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Gheorghe Gorincioi; preşedintele Consiliului Naţional de Participare, Sorin Mereacre. Priorităţile şi obiectivele pe fiecare domeniu au fost, la etapa iniţială, stabilite şi discutate la nivel de instituţie, derivând din analiza obiectivă a situaţiei pe care o avem şi a standardelor europene spre care tindem. Ulterior, colegii mi-o prezentau mie şi apoi mergeam împreună la videoconferinţe şi o negociam, după care oficial închideam capitolele provizoriu la rundele de negocieri.

- Spre deosebire de funcţionarii Comisiei Europene, care doar de aceasta se ocupă, fiecare membru al grupului de negociatori din RM mai are şi o aşa-numită funcţie de bază, un serviciu concret. În ce măsură reuşiţi să faceţi faţă şi în ce măsură acest lucru este benefic negocierilor?
- Se reuşeşte, nu fără un efort susţinut, bineînţeles, deoarece există motivaţie, angajament şi capacitate umană. Faptul că noi deţinem şi funcţii de viceminiştri fie în Afaceri Externe şi Integrare Europeană, fie în Justiţie, Afaceri Interne, Economie, Finanţe, Agricultură, Educaţie şi negociem pe domeniile noastre de competenţă sau apropiate activităţii noastre reprezintă un dublu avantaj pentru procesul şi calitatea negocierilor. 1 - pornim în demersul nostru de stabilire a directivelor de asociere de la diagnosticul obiectiv al domeniului discutat şi 2 - reformele şi activităţile pe care le iniţiem deja le articulăm cu priorităţile discutate, anticipând astfel implementarea agendei de asociere.

- Vă rog să faceţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate de la 12 ianuarie încoace.
- La prima rundă din ianuarie am discutat mai mult conceptual şi procedural, abordând exclusiv domeniul audiovizualului. În februarie am avut consultări cu dl Remi Duflot pe subiectele mai complexe, care ţin de Educaţie, instruire, multilingvism şi tineret; Cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţie, Cultură, audiovizual şi mass-media, apoi le-am discutat în cadrul unor videoconferinţe săptămânale, convenind asupra tuturor aspectelor de conţinut, de armonizare a legislaţiei, a mecanismelor de implementare a prevederilor, inclusiv a aspectelor lingvistice şi de traducere. La cea de-a două rundă, din 25-26 martie 2010 de la Bruxelles, eu am închis oficial negocierile pe cele trei componente. La cea de-a treia rundă din iunie am finalizat discuţia pe Cooperarea în domeniul societăţii civile şi în octombrie vom finaliza oficial negocierile din cadrul grupului pe cel din urmă domeniu - Cooperarea transfrontalieră şi la nivel regional.

- Chiar nu a mai rămas nimic de făcut?
- Ba da, etapa cea mai dificilă abia urmează. Aceasta constă în elaborarea agendei de asociere şi implementarea reformelor domestice. Or, procesul va fi unul complex şi complicat, pe care noi trebuie să-l umplem cu substanţă, precum afirma şi vicepremierul Iurie Leancă, şi anume, prin reforme interne şi, implicit, prin conectare la valorile europene. Beneficiile acestor reforme, inclusiv pe componenta Cooperării interumane, pe care ne propunem să le implementăm, trebuie să fie palpabile, înainte de toate, pentru cetăţenii RM şi în consonanţă cu aşteptările lor. Totodată, prin reforme concrete noi trebuie să demonstrăm, iar UE şi statele ei membre să se convingă de faptul că suntem previzibili şi credibili.

- Ce ne lipseşte ca să fim europeni?
- În domeniul educaţiei, spre exemplu, pentru a accede în spaţiul european unic al cunoaşterii, trebuie să realizăm mai multe obiective strategice:
• promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi - factor-cheie ce ar contribui la creşterea profesională, la sporirea accesului pe piaţa muncii şi ar permite participarea activă a cetăţenilor în dezvoltarea societăţii;

• modernizarea sistemului de educaţie şi de formare, ce contribuie la sporirea calităţii, relevanţei, accesului la educaţie şi se înscrie nu doar în Strategia Naţională de Dezvoltare, cu accente distincte pe sporirea calităţii şi accesului la educaţie, ci şi în elaborarea Strategiei sectoriale pe termen lung privind dezvoltarea sistemului educaţional naţional în RM;

• promovarea convergenţei în învăţământul superior, derivată din Procesul Bologna şi în corespundere cu agenda de modernizare a învăţământului superior a UE, noi fiind încă la etapa de racordare a învăţământului superior la valorile europene în contextul obiectivelor Procesului Bologna, pe care ni le-am asumat începând cu 2005;

• consolidarea cooperării academice internaţionale şi a participării în programele de cooperare ale UE, cum ar fi Tempus, unde avem o participare de la an la an tot mai bună, sporirea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice în cadrul programelor Erasmus-Mundus şi Erasmus-Mundus Coopeartion Window;

• elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor, în scopul sporirii transparenţei şi a recunoaşterii calificărilor şi competenţelor - unul dintre obiectivele Procesului Bologna de pe agenda noastră, realizat parţial deoarece avem doar varianta de proiect al Cadrului Calificărilor pe domenii de formare profesională pentru învăţământul superior, dar trebuie să elaborăm CNC pentru sistemul de formare profesională;

• promovarea obiectivelor stabilite de către Procesul Copenhaga în vederea sporirii cooperării în domeniul învăţământului profesional în Europa.

De asemenea, trebuie să facilităm participarea activă a tuturor tinerilor în dezvoltarea societăţii, să susţinem mobilitatea lor şi a specialiştilor de tineret ca un mijloc de promovare a dialogului intercultural şi acumulării de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe în afara sistemelor formale de învăţământ, inclusiv prin voluntariat. La nivel atitudinal-comportamental, ceea ce ne lipseşte deocamdată ca să fim europeni este disciplina de muncă, managementul eficient şi modern pe mai multe domenii, atitudinea civică mai pronunţată, implicarea comunitară şi politică, dar şi alte lacune, despre care nu face să vorbim, ci să muncim pentru a le lichida.

- Vă mulţumi pentru interviu şi vă dorim succes!