Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 19 Ianuarie 2018
Abonamente

Politică 22 Octombrie 2010, ora 06:56    Din editia print

Bogaţi şi săraci... în declaraţii (II)

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

 Dacă, vinerea trecută, v-am invitat să aruncaţi o privire peste declaraţiile de avere ale candidaţilor de pe listele partidelor din AIE, înscrise în cursa electorală, astăzi vă propunem să vedeţi ce se întâmplă la comunişti şi alte partide mai mult sau mai puţin importante. Citiţi, calculaţi şi… socotiţi cum să votaţi la 28 noiembrie.

Partidul Comuniştilor

Liderul comunist Vladimir Voronin nu pare a fi cel mai bogat, chiar dacă, în doi ani, a câştigat circa o jumătate de milion de lei din salariu şi pensie. În declaraţia sa regăsim apartamentul de peste 230 metri pătraţi, un garaj, casa părintească de la Corjova şi vila de la Pârâta, la care s-au adăugat patru loturi agricole în comuna Budeşti din mun. Chişinău, cu o suprafaţă totală de 3,3 ha. Au dispărut în schimb acţiunile de circa şapte milioane de lei, pe care le deţinea soţia sa, Taisia, la „Fincombank”, unde e acţionar şi preşedinte fiul lor, Oleg. A doua pe listă, Zinaida Greceanâi, a câştigat în doi ani din salariu şi pensie peste 460 mii de lei, are casă de 1,2 mln. lei la Chişinău, un garaj şi 2,4 ha de pământ în Cotiujeni, Briceni, şi un automobil. Faţă de declaraţia de anul trecut, apare însă o datorie de peste 400 mii de lei la „Fincombank”. Secretarul formaţiunii, Iurie Muntean, la fel a câştigat bine în ultimii doi ani - peste 300 mii din salariu şi aproape 200 mii ca reprezentant al statului în întreprinderi, fiind şi co-proprietar la două companii. Mark Tkaciuk însă şi de această dată declară că nu are nici casă, nici maşină. Mai mult, a rămas, se pare, şi fără „Şcoala Antropologică Superioară”, care deţinea mai multe imobile, or, aceasta nu se mai regăseşte în declaraţia sa pe venit. Printre cei mai înstăriţi comunişti se numără Aleksandr Bannikov care, până la schimbarea guvernării, a fost director al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Pe lângă cele 208 mii de lei obţinute din salariu, a câştigat şi 1,86 mln. de lei din cotele a câte o pătrime pe care le deţine în două întreprinderi. Nu o duce rău nici Oleg Babenco - a câştigat 730 mii de lei, are o casă şi două apartamente în centrul Chişinăului, mai fiind şi proprietar al sediului Universităţii Slavone şi al liceului de pe lângă instituţie.



„Moldova Unită”

Cel mai bogat candidat se află pe lista Partidului „Moldova Unită”. Omul de afaceri Victor Copiimulţi, al cincilea pe listă, a declarat că deţine un imobil în valoare de cinci milioane USD peste hotare, dar şi 59 ha de pământ şi ¾ dintr-o bază de odihnă în RM. Liderul formaţiunii, Vladimir Ţurcan, a câştigat din salariu şi pensie circa 440 mii de lei, are un apartament în centrul capitalei, o casă de 300 metri pătraţi şi o maşină de lux. Un alt membru al PUM, Igor Semenovcher, declară că nu a primit în 2008-2009 niciun ban, deşi până în septembrie 2009 a fost director al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională şi e acţionar majoritar la două firme de restaurări şi construcţii. Cu toate acestea, Semenovcher are o casă de tocmai 600 metri pătraţi, un apartament cu trei odăi, două maşini luxoase, două motociclete şi două garaje.

Mişcarea „Acţiunea Europeană”

Liderul Veaceslav Untilă are un apartament de 81 metri pătraţi, o treime dintr-o casă, un garaj şi un automobil. Totodată, deţine un cont bancar de 30 mii de lei şi 2% din fondul statutar al „Moldcargo” (pe care în 2009 le evalua la 260 mii de lei). Untilă declară că în 2008-2009 a câştigat din salarii 293 mii lei, la care se adaugă 124 mii din pensii. Cu toate acestea, şi în 2009, şi în 2010 Veaceslav Untilă a făcut propriului partid donaţii generoase, care însumate depăşesc veniturile sale. Doar pentru campania pentru referendumul din 5 septembrie el a donat 650 mii de lei…

Partidele extraparlamentare

Campion la venituri obţinute în ultimii doi ani este liderul Partidului Umanist, Valeriu Pasat, ex-director al SIS. Dacă în RM el a obţinut, ca cercetător ştiinţific, doar 31,5 mii de lei, apoi peste hotare, consiliindu-l pe preşedintele concernului RAO EES, a câştigat 12,4 mln. Pasat declară un apartament de 161 metri pătraţi la Chişinău, o maşină de teren luxoasă şi un cont bancar de aproape un milion de lei. Nu figurează însă nicio proprietate la Moscova, deşi recent Valeriu Pasat declara că are casă în capitala rusă. La alt pol se află preşedintele Partidului „Pentru Neam şi Ţară”, Sergiu Mocanu. Iniţiatorul „campaniei anti-mafie” pare a fi cel mai sărac candidat-cap de listă. El nu a declarat niciun venit pentru ultimii doi ani, dar are totuşi un apartament cu două odăi şi un automobil BMV X5. Şi alt „luptător cu mafia”, omul de afaceri Viorel Ţopa, susţine că în perioada indicată nu a avut venituri, dar deţine o casă în Chişinău, o vilă în suburbie şi o maşină, însă nicio acţiune sau cotă-parte la vreo firmă. Recent, Viorel Ţopa îl învinuia pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc că l-ar fi deposedat pe el şi vărul său, Victor Ţopa, de acţiuni în valoare de 40 mln. USD la „Victoriabank”, acuzaţii respinse de cel vizat.

Şi candidaţii PPCD apar cu averi modeste. Liderul pepecedist, Iurie Roşca, declară că a câştigat 236 mii de lei din salariu şi nimic mai mult, deşi deţine 70% din Tipografia „Prag 3” şi este proprietar al publicaţiei „Flux”. El mai declară o casă cu teren aferent şi un garaj, nu însă şi maşina de teren pe care o conduce. Mulţi dintre colegii săi mai tineri sunt însă de-a dreptul săraci, fără proprietăţi şi cu salarii sub media pe economie. Bunăoară, Victor Ciobanu susţine că a câştigat doar 53 mii de lei în doi ani, Radu Buşilă - 48 mii, iar Igor Ciuru… numai 29 mii de lei.

La PNL întâietatea la averi o deţine femeia de afaceri Alexandra Can, care a obţinut venituri salariale de aproape 900 mii de lei, deţine cote-părţi şi acţiuni la cinci companii, dar şi zece hectare de pământ. Mai modestă e declaraţia de avere a liderei de partid, Vitalia Pavlicenco, care a obţinut 220 mii lei din salariu, are un apartament, o căsuţă de vacanţă, două loturi de pământ şi două autoturisme. Însă locul doi pe listă, Igor Cupeţ, preşedinte al unei fundaţii, nu are absolut nimic, potrivit declaraţiei depuse - nici venituri, nici bani la bancă, nici proprietăţi.

Preşedintele Partidului Republican, Andrei Stratan, ex-ministru de Externe în guvernul PCRM, declară venituri de 280 mii de lei, un apartament şi un automobil, iar colegul său de pe locul doi în listă, Ion Dron, vrea să ne convingă că în doi ani, fiind avocat, a câştigat doar 19 mii de lei. Liderul Partidului „Patrioţii Moldovei”, Mihail Garbuz, declară venituri oficiale obţinute în doi ani de numai 22 mii de lei. Şi asta deşi, pe lângă o casă de locuit şi două automobile, deţine 11 ha de pământ agricol şi o zonă de odihnă de 1,2 ha, cu şase case. Al treilea pe lista „patrioţilor” - autorul controversatului „Dicţionar moldovenesc-român”, Vasile Stati - susţine că nu are nicio proprietate şi că în 2008-2009 nu a avut alte venituri decât pensia, 156 mii de lei. Un caz curios găsim la Partidul Conservator. Prima în listă, preşedinta Natalia Nirca, declară că nu a obţinut nicun venit în 2008-2009, la fel ca şi soţul ei, Oleg Nirca, care e vicepreşedinte al partidului şi se află pe locul şapte în listă. Cei doi nu sunt însă chiar lipiţi pământului - proprietatea comună pe care o declară e: un apartament, o casă de 300 metri pătraţi în Chişinău şi trei automobile, nefiind clar însă din ce bani le întreţin. Ambii soţi sunt co-fondatori la o întreprindere din India care, potrivit declaraţiilor pe venit depuse la CEC, nu le-a adus niciun profit. 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul