Actualitate

Care sunt cele mai importante modificări la sistemul electoral

Principala prevede a proiectului este că deja cetățenii vor putea alege în mod direct 51 de deputați în 51 de circumscripții uninominale, iar 50 de legiuitori vor fi aleși în continuare pe liste de partid.

Proiectul vine cu o serie de amendamente la Codul electoral, cerute și de practica alegerilor precedente. Astfel, la cererea diasporei, noile modificări permit transmiterea a până la 5.000 de buletine de vot la secțiile din diaspora, în prezent umărul maxim permis fiind de 3.000, din care cauză mulți cetățeni din diaspora nu au reușit să voteze la alegerile prezidențiale din anul trecut.

Proiectul conțin prevederi clare ale modului în care vor fi organizate circumscripțiile uninominale, cum va fi organizat votul pentru cetățenii din regiunea transnistreană și cum vor fi formate circumscripțiile și secțiile de votare în afara țării.

Modificările prevăd formarea circumscripțiilor de către o Comisie specială instituită de Guvern, din care vor face parte reprezentanți ai societății civile, partidelor parlamentare și extra-parlamentare, reprezentanți ai minorităților naționale, mediului academic, experți etc.

Informația despre circumscripțiile electorale va fi publicată în ”Monitorul Oficial” cu 1 an înainte de alegeri. Totodată, pentru asigurarea unei bune reprezentări a alegătorilor de peste hotare și din stânga Nistrului în Parlament, urmează ca printre criteriile existente pentru formarea circumscripțiilor să fie inclus și criteriul de împărțire geografică.

Pentru a asigura că în Parlament nu vor ajunge persoane corupte, legiuitorii propun introducerea așa-numitului certificat de integritate care va fi obligatoriu la înregistrarea candidaților. Aceste certificate vor fi eliberate de Agenția Națională pentru Integritate. Aceste documente vor asigura că toți candidații și-au declarat averile și interesele, și nu au probleme de integritate. În general, candidații vor trebui să-și facă publice averile, veniturile și interesele. Este de menționat că în legislație sunt deja prevăzute sancțiuni dure, inclusiv răspunderea penală pentru cei care dau informații false sau omit intenționat informații privind averile și interesele.

Totodată, au fost introduse cerințe de transparență, declarare a averilor și intereselor, lipsa conflictelor de interese nesoluționate și a lipsei interdicțiilor de a ocupa funcții publice pentru candidații la alegeri.

Finanțarea transparentă a candidaților și pentru integritatea acestora, se regăsește în proiect prin certificatul de integritate, obligatoriu la înregistrarea candidatului. Amintim că în legislația națională sunt prevăzute sancțiuni, inclusiv penale, pentru fals în declarații și pentru declarații de avere și integritate incomplete. Totodată, se propune micșorarea plafonului de contribuție financiară a candidaților până la 50 de salarii medii pentru persoanele fizice și 100 de salarii medii pentru persoanele juridice. La această oră, persoanele fizice pot dona 200 de salarii medii, iar cele juridice – 400.

La fel, sunt incluse o serie de măsuri stimulatorii pentru asigurarea egalității de gen. Astfel, pentru promovarea femeilor în politică, conform angajamentelor internaționale ale Moldovei și a recomandărilor Comisiei de la Veneția, partidele care vor menține cota existentă de 40% și pentru circumscripțiile uninominale vor beneficia de un spor financiar bugetar de cel puțin 10%, care, conform unui coeficient va crește cu fiecare candidat femei ajunsă în Parlament. De asemenea, este redus în jumătate numărul de semnături necesare pentru înregistrarea unei candidate în raport cu un candidat.

Proiectul de lege facere referiri clare și la modul cum vor fi constituite circumscripțiile uninominale peste hotare. „La constituirea circumscripțiilor electorale uninominale peste hotarele Republicii Moldova se va ține cont, în particular, de următoarele criterii: a) informațiile deținute de către oficiile consulare și misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din țările gazdă; b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante; 12 c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală; d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent; e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, inclusiv, la solicitare, și din partea autorităților statului gazdă, în condițiile legii”, potrivit textului legii.

De asemenea, ținând cont și de recomandările Comisiei e la Veneția, dar și de solicitarea unor actori politici, s-a decis micșorarea pragului electoral pentru blocuri până la 8%. În prezent, pragul de accedere în Parlament este de 9% pentru blocurile formate din două partide și 11% din trei sau mai multe partide.

Sursa: evenimentul.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *