Subiectul care trebuie pus în discuţie în legătură cu acest „incident” se referă la actuala distribuţie a forţelor politice pe scena politică de la Chişinău. După „abdicarea” PPCD-ului de la doctrina unionistă şi înregimentarea lui în echipa „stataliştilor”, s-a creat un „loc liber”. Era de aşteptat ca partidul ce va ocupa acest loc, promovând în continuare, rezolut şi fără ocolişuri, ideea unirii cu România va fi PL-ul lui Ghimpu. Dar, ajuns la putere, Mihai Ghimpu a declarat în câteva rânduri că în programul partidului său nu există „punctul” despre unirea RM cu România şi că va promova o politică de consolidare a statalităţii moldoveneşti. Acest lucru Ghimpu l-a declarat şi unui mare cotidian de la Bucureşti. Cineva glumea, legat de aceasta, că, în persoana lui Ghimpu, Voronin s-a ales cu un concurent serios în opera de edificare a statalităţii moldoveneşti. Gluma-i glumă, dar există un adevăr: forţele politice de la Chişinău care, fiind în opoziţie, se declară pro-româneşti şi unioniste, când ajung la putere îşi… „nuanţează” mesajul şi îşi adaptează programul la „realităţile vieţii”. Aşa se face că astăzi în RM nu există un partid cu doctrină unionistă, iar „locul” eliberat de PPCD rămâne liber.
Are sau nu are astăzi în RM şanse electorale un partid unionist? În actualul context politic, când nu mai există maşina represivă a comuniştilor şi societatea respiră liber, iar pragul electoral va fi coborât la patru procente, un partid ce proclamă deschis unirea RM cu România are toate şansele să acceadă în Parlament. Cu o condiţie – în fruntea unei asemenea formaţiuni politice să vină un om nou, cinstit, credibil, neimplicat în nicio mizerie politică, liber de orice „angajamente”, cu „conexiuni” în lumea businessului naţional. Cu vechii „lideri” ai diferitelor „mişcări unioniste” putem doar discredita în continuare ideea unionistă.
Un partid unionist, în viitorul Parlament, ar putea deveni un factor de echilibru ce nu ar permite ca balanţa să încline în favoarea stângii comuniste rusofile. Analiza atentă a tuturor sondajelor de opinie dovedeşte că în RM există patru procente de electorat unionist, electorat care nu se regăseşte deplin în actualele partide liberale de la guvernare. Apariţia unui partid unionist ar fi şi în interesul acestor partide. Prezenţa în viitorul Parlament a cinci-şase-şapte deputaţi unionişti ar legitima aspiraţiile naţionale ale unei părţi a populaţiei, ar scoate aceste aspiraţii din zona „criminală”, ar consolida centru-dreapta eşichierului politic şi ar exclude repetarea poveştii cu „votul de aur”, care la noi s-a transformat în povestea cu cocoşul roşu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
