Actualitate

Crimele comunismului sovietic: masacrul de la Fântâna Albă…

Construcţia troiţei a fost realizată la iniţiativa DPRP din cadrul Guvernului României. La sfinţirea troiţei au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Eugen Tomac, secretar de stat, membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi supravieţuitori ai tragediei din 1941. Dincolo de frontieră, în nordul Bucovinei, la Fântâna Albă, alte sute de români bucovineni au fost prezenţi la comemorare chiar la locul crimei săvârşite de regimul comunist sovietic. La manifestare a participat deputatul român din Rada ucraineană, Ion Popescu, preoţi şi alţi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din regiune.


Fântâna Albă
Sursa: rgnpress.ro

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în Duminica Paştelui a anului 1941, când aproximativ trei mii de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. NKVD-ul a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniţei impusă de Tratatul Ribbentrop-Molotov, în România. Drept urmare, în ziua de 1 aprilie, un grup mare de români bucovineni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în faţă un steag alb şi însemne religioase – icoane, prapuri şi cruci din cetină -, au format o coloană paşnică de peste 3000 de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română. În poiana Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somaţia, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, secerându-i. Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia. Masacrul nu s-a încheiat aici. Răniţii au fost legaţi de cai şi târâţi până la un loc unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost îngropaţi de vii. Bătrâni, femei, copii – toţi au fost aruncaţi în gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi. Alţii au fost arestaţi de NKVD şi, după ce au îndurat torturi îngrozitoare, au fost şi ei aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul evreiesc al oraşului. Peste acea groapă s-a turnat şi s-a stins var.
Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90. Autorităţile sovietice şi ulterior cele ucrainene interziceau orice referire la el sau comemorare a lui. Abia după 2000, autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care şi-au dorit doar să trăiască în Ţara-Mamă.

În 1940, România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste trei milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiaşi an. Imediat ce administraţia şi armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roşie şi NKVD au ocupat teritoriul. Multe familii au fost surprinse de această desfăşurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părţi ale noii graniţe. În această situaţie, mulţi dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând graniţa în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *