Astăzi 17 Octombrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:43
Abonamente

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Eveniment 24 Iulie 2015, ora 09:00    Din editia print

Cultura Cucuteni va fi reînviată la Ivancea

Marime Font

Șapte ceramiști internaționali și cinci din R. Moldova participă în perioada 13-25 iulie la „Cucuteni International Art Camp 2015”, unde reproduc cultura Cucuteni.

Pe 25 iulie, porțile taberei se vor deschide pentru toți doritorii de a face cunoștință cu lucrările artiștilor și cu ceea ce înseamnă cultura și civilizația Cucuteni. Acțiunea va avea loc în satul Ivancea, din raionul Orhei, unde vor fi expuse obiecte de ceramică, produse la fel cum făceau strămoşii noştri, în cuptoare similare cu cele de mii de ani în urmă.

Republica Moldova este reprezentată de cinci artiști locali de renume - Valentina Secrieru, Igor Moisei, Elena Samburic, Vadim Palamarciuc și Tatiana Palamarciuc.



Numele culturii provine de la denumirile localităților în care au fost descoperite primele evidențe ale existenței acesteia: Cucutani (un sat din apropierea orașului Iași, România). Această civilizație a existat în perioada mileniilor VI-III, înaintea erei noastre, și a ocupat o zonă extinsă situată între munții Carpați și cursul mijlociu al râului Nipru. Aceasta include teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și României, iar Republica Moldova se află chiar în centrul acestui areal. Civilizația Cucuteni este cunoscută în special pentru confecțiile din ceramică, întrucât anume în perioada dată aceasta a cunoscut cel mai înalt nivel de dezvoltare.

Vasele din ceramică de diferite forme erau decorate cu diverse desene, la efectuarea cărora se utilizau vopsele. Pentru ca vasele să fie cât mai durabile, meșterii le ardeau în cuptoare speciale. Culorile de bază ale culturii cucuteniene sunt roșu, alb și negru.

Printre cei șapte ceramiști internaționali se află renumitul Mir-Teymur Mamedov, din Azerbaidjan, care se va ocupa inclusiv de construcția cuptoarelor pentru arderea ceramicii. Acesta și-a făcut studiile la Școala de Arte din Azerbaidjan, Academia de Arte din Leningrad și la Institutul de Teatru, Muzică și Film din Leningrad. În 1998 este inclus în catalogul „World's Ceramists”. În 2006 primește titlul de „Ambasador al Păcii”. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Azerbaidjan și de-a lungul carierei sale a publicat peste 1500 de articole științifice despre istorie, artă și etnografie.

Gabriel Grama, sculptor și pictor român din Atena, Grecia, va fi și el prezent la tabără. Acesta a început să studieze arta încă de la 13 ani, a participat la numeroase expoziții, iar de 15 ani este profesor de artă vizuală în Atena.

Din Lvov, Ucraina, vine Galina Istomina - un ceramist cu experiență vastă în domeniu, care a participat în ultimii ani la numeroase expoziții și simpozioane. Iar Belarusul este reprezentat în cadrul taberei de către artistul Evghenii Odinocenkov, membru al Uniunii Artiștilor din Belarus și a uniunii internaționale a artiștilor-ceramiști din Varșovia.

Un alt participant internațional este ceramistul, designer-ul și restauratorul Djafar Alikuliev, din Azerbaidjan. Acesta are o experiență profesională de peste 24 de ani, timp în care a reușit să se afirme drept un adevărat maestru al meseriei sale, atât pe plan local, cât și pe plan internațional. Vor participa și trei ceramiști de vază din Federația Rusă - Kostrova Natalia, Gherasina Anastasia și Sleaga Ludmila.

În programul taberei sunt înregistrate ateliere de ceramică, expoziția lucrărilor de ceramică, realizate în cadrul taberei, picnic cu cartofi copți pe rug, activități distractive și săpături arheologice pentru copii, ruguri spectaculoase și fire show cu tobe.

Evenimentul este inițiat de către atelierul de creație Art Studio Picasso cu suportul Ministerului Culturii și a ministrului Monica Babuc.

Timpul.md (A.G.)

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Octombrie 2017, de Ana Gabor

Mandat de la Dumnezeu sau de la Putin?

„Putin, te iubim! Noi ca tine vrem să fim!” (Zicală din Sadova)

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Ziua orașului

Se apropie ziua orașului, motiv de bucurie pentru mulți dintre noi. Concerte, ziua vinului și câte ceva gratuit ca oamenii să fie mulțumiți. De obicei muzica e fără plată pentru cetățeni, iar muzicienii primesc onorarii de la primărie.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (IV). Românii/ moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Scriam săptămâna trecută că voi reveni pentru o relatare asupra experiențelor trăite în acest an cu Expedițiile Memoriei în Siberia, acolo unde am mers pentru un studiu asupra istoriei comunităților de români/moldoveni din regiunea Irkutsk și ținutul Krasnoiarsk.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Octombrie 2017, de Răzvan Munteanu

Muzica, sportul şi schimbul de informaţii - politici de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului

În România, despre „frații de peste Prut” am auzit vorbindu-se încă din clasa primară, iar mesajul „Basarabia e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce...

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul